Astăzi, un camion încărcat cu grâu care pleacă din câmp spre siloz trebuie să respecte limite de greutate diferite de la un drum la altul: una pe un drum reabilitat, alta pe unul nereabilitat și alta pe unul pietruit. Parlamentul vrea să pună capăt acestui mozaic. Pe 18 iunie, deputații au votat în prima lectură un proiect de lege, elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care înlocuiește limitele diferențiate cu un set unic de reguli pentru masele și dimensiunile vehiculelor, aliniat la standardele europene.
Pentru un raion ca Ungheni — agricol, de frontieră și traversat de viitoarea cale ferată europeană — schimbarea nu e una tehnică abstractă. Ea atinge direct două lucruri: transportul recoltei și starea drumurilor pe care circulă.
Ce prevede proiectul
Modificarea de fond este trecerea de la limite stabilite pe categorii de drum la o singură limită, aliniată la normele UE. Concret, transportatorii ar urma să poată planifica rutele și configurația vehiculelor după reguli unice, fără să mai verifice categoria fiecărui tronson — ceea ce, spun autorii, reduce riscul de interpretări diferite la controale. Standardul-țintă este Directiva europeană 96/53/CE, care fixează plafoane precum 40 de tone masă totală (44 pentru transportul intermodal), 11,5 tone pe axa motoare și 18,75 metri lungime a ansamblului.
Proiectul mai aduce două elemente importante:
- Noțiunea de drumuri europene TEN-T — rețeaua transeuropeană de transport — care primește un indice distinct în clasificarea națională a drumurilor. Este pasul prin care drumurile de pe coridoarele europene sunt recunoscute ca atare și în legislația Moldovei.
- Reguli mai stricte pentru zona drumului și căile de acces: administratorul drumului va putea demola sau modifica accesele amplasate neautorizat ori atunci când modernizarea drumului o cere.
Un detaliu esențial, care temperează orice panică: cele mai multe modificări intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial, dar tocmai limitele de masă și dimensiuni vor intra în vigoare abia la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, pentru transportatori și fermieri nu se schimbă nimic mâine; este o aliniere de perspectivă.
De ce contează tocmai aici
Ungheni este, prin profil, un caz manual pentru o asemenea lege. Este un raion agricol: numai în sectorul comercial — întreprinderi agricole și gospodării de fermier — raionul a produs în 2025, potrivit Biroului Național de Statistică, circa 87.800 de tone de cereale și leguminoase, 30.700 de tone de floarea-soarelui și 9.700 de tone de rapiță. Peste 128.000 de tone care, la recoltă, ies pe drumuri în camioane grele, spre silozuri și fabrici.
Aceste drumuri sunt, în raion, 383 de kilometri de drumuri publice — 210 naționale și 172 locale. Iar starea lor e departe de ideal: la nivel național, peste jumătate din drumurile administrate de stat sunt în stare rea sau foarte rea. Aici se află, de fapt, logica regulilor de tonaj: un camion supraîncărcat distruge mult mai repede un drum, iar repararea îl costă pe toată lumea. Pentru depășirea masei există deja o taxă — 16 lei pe kilometru —, dar sistemele de cântărire în mișcare a camioanelor sunt încă în stadiu de proiect.
Coridorul european trece prin Ungheni
Partea cu adevărat nouă pentru raion este noțiunea de drumuri TEN-T. Ea nu mai e teoretică de când rețeaua transeuropeană de transport a fost extinsă spre Republica Moldova. Prin Ungheni va trece prima cale ferată electrificată cu ecartament european din țară — linia Iași–Ungheni, lungă de 25 de kilometri, inclusiv podul peste Prut, finanțată cu circa 33 de milioane de euro din fonduri europene, cu lucrări începute în 2026 și finalizare prevăzută în 2028.
Pe partea rutieră, drumul național R1, care leagă Chișinăul de vama Sculeni, este parte din legătura spre România vizată pentru integrarea în coridoarele europene. Astfel, „drumurile TEN-T” din lege nu sunt o categorie abstractă pentru ungheneni: ele trec, efectiv, prin raion.
Deocamdată, o aliniere de perspectivă
Pentru transportatorii și fermierii din raion, schimbarea concretă vine mai târziu: regulile de tonaj se aplică abia la aderarea la UE, iar proiectul mai are de trecut o lectură. Valoarea exactă a noii limite unice și lista directivelor transpuse se vor limpezi din textul final, iar clasificarea drumurilor unghenene drept TEN-T se confirmă prin actele Ministerului Infrastructurii. Asociația Internațională a Transportatorilor Auto, vocea firească a operatorilor de mărfuri, nu s-a pronunțat încă public asupra proiectului.
Un lucru e însă cert de pe acum: pentru un raion care scoate anual zeci de mii de tone pe drumuri în mare parte uzate, regula despre cine și cât poate încărca nu e o formalitate, ci chestiunea care decide cât rezistă asfaltul plătit din bani publici.