La 1 ianuarie 2025, în raionul Ungheni trăiau 19.709 pensionari — mai mult de unul din patru locuitori. Pensia lor, ca și fiecare consultație la medicul de familie din Cornești, Sculeni sau Pârlița, vine din două fonduri naționale care au rulat anul trecut, împreună, aproape 67 de miliarde de lei. Comisiile de profil din Parlament au examinat luni rapoartele de execuție ale acestor fonduri pe 2025. Cifrele sună liniștitor — fondul de pensii a încheiat anul „pe plus”. Citite cu atenție, ele arată însă o socoteală tot mai greu de încheiat și o capcană care îi pândește mai ales pe unghenenii de la sat.
„Excedent” pe hârtie, gaură în realitate
Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) — fondul din care se plătesc pensiile și majoritatea prestațiilor sociale — a strâns în 2025 venituri de 49,2 miliarde de lei și a cheltuit 49,1 miliarde, închizând anul cu un excedent de 122,8 milioane de lei. Pe hârtie, sistemul stă bine.
Doar că echilibrul e împrumutat. Din toate veniturile fondului, contribuțiile plătite de angajați și angajatori au însemnat 58,9%; restul de 41,1% — adică peste 20 de miliarde de lei — au venit ca transfer de la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, fără banii vărsați de la buget, fondul de pensii nu și-ar acoperi nici pe departe plățile. Excedentul anunțat există fiindcă statul astupă în prealabil gaura.
Cauza de fond a fost rostită deschis chiar de șefa instituției care administrează banii.
Acum avem 1,18 salariați care asigură plata pensiei pentru un pensionar. Elena Țîbîrnă, directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale
Standardul internațional spre care tind sistemele sănătoase de pensii este de patru–cinci salariați la un pensionar. Moldova a alunecat la puțin peste unu. La nivelul întregii țări, 433.500 de plătitori au susținut, prin contribuțiile lor, prestații pentru aproape 1,2 milioane de beneficiari. Este raportul care explică de ce, an de an, bugetul de stat trebuie să verse miliarde în fondul de pensii — și de ce orice criză demografică se simte direct în el.
Foarfeca demografică se vede cel mai bine la Ungheni
Aici intervine partea locală, și ea e dură. În 2014, raionul Ungheni avea 96.292 de locuitori. La începutul lui 2025 mai are 74.507 — o scădere de aproape 23% într-un deceniu, potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică. Au plecat, în primul rând, oameni de muncă, tineri și adulți care ar fi trebuit să fie contribuabilii de mâine.
Numărul pensionarilor, în schimb, aproape că nu s-a clintit — de la 20.530 în 2019 la 19.709 acum. Rezultatul aritmetic e necruțător: dacă acum câțiva ani pensionarii însemnau cam unul din cinci locuitori, astăzi sunt mai mult de unul din patru. Foarfeca dintre cei care pun în sistem și cei care iau din el se strânge aici mai repede decât media națională.
Structura pe vârste confirmă tabloul. Copiii sub 14 ani (15.516) și oamenii de peste 60 de ani (18.259) formează împreună 45,3% din raion — aproape jumătate. Sunt exact categoriile pe care statul le susține: prin pensie, prin alocații sau prin asigurarea medicală plătită din buget. Iar cei rămași la muncă o duc mai greu decât ar părea: câștigul salarial mediu brut în raion era, în 2024, de 11.321 de lei, astfel că pensia medie pentru limită de vârstă pe țară (4.424 de lei) abia ajunge la 39% din el.
Cine plătește, de fapt, spitalul din Ungheni
Al doilea fond, FAOAM, ține în viață sistemul medical. A strâns în 2025 venituri de 17,49 miliarde de lei și a asigurat 2.463.548 de persoane. Aici redistribuirea e și mai vizibilă. Doar 30,8% dintre asigurați erau acoperiți prin angajator; 63,8% — aproape două treimi — sunt asigurați de stat, adică din bani publici: copii, elevi, studenți, pensionari, persoane cu dizabilități. Iar cât plătește fiecare diferă enorm.
În medie, în 2025, un angajat a vărsat în fondul de sănătate 12.512 lei pe an. Statul a plătit, pentru fiecare persoană pe care o asigură, 4.565 de lei. Iar un om care și-a cumpărat singur polița a achitat, în medie, 2.732 de lei. Practic, salariatul susține de aproape cinci ori mai mult decât asiguratul individual, iar banca de rezervă a întregului sistem este bugetul de stat.
Pentru un raion ca Ungheniul — îmbătrânit, majoritar rural, cu mulți pensionari și copii și cu relativ puțini salariați la firme — concluzia e clară, chiar dacă inconfortabilă pentru orgoliul local: structural, raionul primește din fondul de sănătate mai mult decât varsă în el. Spitalul Raional Ungheni și rețeaua de centre de sănătate funcționează pe bani adunați la comun, în bună parte din contribuțiile salariaților din centrele economice ale țării. Un exemplu concret: în octombrie 2025, laboratorul clinic și departamentul de explorări funcționale ale Centrului de Sănătate Ungheni au fost renovate din fonduri CNAM de 1,8 milioane de lei.
Capcana poliței de 2.527 de lei
Aici e partea cea mai utilă de știut — și cea care lovește fix profilul Ungheniului. Legea nu te lasă să alegi dacă te asiguri sau nu. Dacă nu ești angajat și nu intri în categoriile asigurate de stat, ești obligat să-ți cumperi singur polița. Lista celor vizați e tăiată parcă pe harta unui raion agricol:
- proprietarii de teren cu destinație agricolă;
- fondatorii de gospodării țărănești și de întreprinderi individuale;
- deținătorii de patentă, arendașii și arendatorii;
- liber-profesioniștii și persoanele cu activitate independentă.
Pentru 2026, prima de asigurare în sumă fixă este de 12.636 de lei. Dar cine o plătește până la 31 martie beneficiază de o reducere de 80% și achită doar 2.527 de lei — categoriile rurale, inclusiv proprietarii de pământ, intră aici. Cine ratează termenul plătește prima întreagă, plus o penalitate de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere.
Miza nu e birocratică. Un neasigurat primește gratuit doar urgența prespitalicească, asistența medicală primară la medicul de familie și tratamentul câtorva boli cu impact asupra sănătății publice. Pentru o spitalizare programată, o intervenție chirurgicală planificată sau investigațiile costisitoare plătește din propriul buzunar — sume care depășesc cu mult prețul unei polițe.
Și totuși, mulți aleg riscul. Potrivit raportului Curții de Conturi pe execuția FAOAM 2025, citat de presa economică, circa 142.000 de persoane obligate prin lege nu și-au cumpărat polița anul trecut — peste 136.000 dintre ele, proprietari de teren agricol. Fondul de sănătate a pierdut astfel aproape 187 de milioane de lei. Nu există o defalcare pe raioane, dar e greu de imaginat că un raion cu profilul Ungheniului — 63% rural, plin de mici proprietari de pământ — nu contribuie din plin la acest gol. Chiar și raportul examinat în Parlament recunoaște problema deschis: statul are „dificultăți în evidența, identificarea și notificarea persoanelor obligate să se asigure în mod individual”.
Ce nu spune raportul
Rapoartele de execuție oferă o radiografie națională limpede, dar se opresc la granița raionului. Câți ungheneni și-au cumpărat efectiv polița, câți au rămas pe dinafară, câți pensionari deservește Casa Teritorială de Asigurări Sociale și cu ce pensie medie — aceste cifre nu se publică defalcat. Nici hotărârea integrală a Curții de Conturi pe execuția FAOAM 2025 nu era publicată la data examinării în comisii, astfel că deficiențele concrete pe 2025 rămân, deocamdată, enunțate generic.
Triunghi.md va solicita aceste date Direcției teritoriale Vest a CNAM și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni și va reveni cu cifrele pe raion. Până atunci, un singur lucru e sigur și ține de fiecare gospodărie: dacă ai pământ, o gospodărie țărănească sau o patentă și nu ești asigurat de stat, termenul de 31 martie face diferența dintre 2.527 și 12.636 de lei.
Acest articol se bazează pe comunicatul Parlamentului din 16 iunie 2026 privind rapoartele de execuție a fondurilor sociale și medicale pe 2025, pe date oficiale ale Biroului Național de Statistică și CNAS pentru raionul Ungheni, pe regulile CNAM privind prima de asigurare pentru 2026 și pe declarații publice ale conducerii CNAS. Cifra de 142.000 de neasigurați provine din raportul Curții de Conturi citat de presa economică și va fi verificată în documentul primar la publicarea acestuia. Coperta este o imagine simbolică generată cu inteligența artificială.