Până acum, un părinte care nu-și plătea pensia de întreținere a copilului risca, în cel mai rău caz, o amendă. Mică: între 250 și 1.000 de lei, potrivit articolului 63 din Codul contravențional. De acum, riscă să ajungă după gratii pentru 10–15 zile, să facă muncă neremunerată în folosul comunității și — prevedere cu efect imediat — să fie oprit chiar la frontieră, cu interdicția de a părăsi țara.
Este pachetul de modificări adoptat de Parlament pe 18 iunie, la inițiativa unui grup de deputați. Legea atinge trei coduri — al familiei, contravențional și de executare — și a fost gândită, spun autorii, pentru a alinia Republica Moldova la standardele internaționale de protecție a copilului. A trecut de prima lectură încă din 2 aprilie; acum urmează promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial, de la care intră în vigoare.
Ce prevede, mai exact
Schimbarea de fond este că neplata nu mai este o simplă contravenție pedepsită cu amendă. Părintele care se eschivează riscă arest contravențional de la 10 la 15 zile sau 45–60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. La acestea se adaugă trei pârghii noi:
- Interdicția de ieșire din țară, aplicată imediat în momentul în care datornicul încearcă să treacă frontiera.
- Suspendarea permisului de conducere, dar și a carnetului de vânător sau de pescuit, atunci când restanța este de cel puțin trei luni. Măsura nu e automată: o dispune instanța, la cererea motivată a executorului judecătoresc, cu garanții de proporționalitate — printre care excepția pentru cazul în care permisul este indispensabil pentru obținerea veniturilor.
- Copiii devin beneficiari direcți ai pensiei, pentru a închide vechiul argument că banii ar fi cheltuiți de celălalt părinte în alt scop.
Legea reglementează și relațiile dintre părinții despărțiți: copilul are dreptul să păstreze legătura cu ambii părinți, dar și cu bunicii, frații și surorile, iar dacă părinții nu se înțeleg asupra programului de întrevederi, acesta este stabilit pe cale judecătorească.
Cifrele care explică de ce s-a ajuns aici
Dincolo de asprimea sancțiunilor, problema pe care o atacă legea este reală și veche. Potrivit unui raport tematic al Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, realizat în 2024 cu sprijinul UNICEF, pensia de întreținere se încasează regulat în doar 4,7% din dosarele aflate în executare silită. Restul — o uriașă majoritate — înseamnă plăți întârziate, parțiale sau inexistente.
Structura restanțelor e și mai grăitoare: în 39,5% din dosare, datoria depășește 18–24 de luni, iar executorii au raportat cazuri în care restanța se întinde pe 10 ani (17,9%), 16 și chiar 18 ani (câte 10,3%). La sfârșitul anului 2023, în gestiunea executorilor judecătorești se aflau circa 28.000 de dosare de încasare a pensiei de întreținere, iar autorii legii estimează că în jur de 30.000 de copii din țară nu primesc constant acești bani. În patru din cinci cazuri, suma încasată este sub minimul de existență al unui copil.
Pentru a înțelege amploarea, raportul oferă o comparație: la aceeași dată, în Cehia — o țară de aproape cinci ori mai populată — erau sub 5.000 de asemenea dosare, față de cele 28.000 din Moldova.
La Ungheni, frontiera nu e o abstracție
Aici intervine specificul local. Cea mai vizibilă dintre pârghiile noi — oprirea datornicului la graniță — este, pentru un raion-vamă, mult mai mult decât o frază din lege. La Sculeni, în raionul Ungheni, funcționează unul dintre cele mai aglomerate puncte rutiere de trecere a frontierei cu România de pe Prut. Pe aici trec zilnic mii de oameni; printre ei, inevitabil, și părinți cu restanțe care, de acum, riscă să fie întorși din drum.
Cât de mare este, de fapt, bazinul de familii vizate? În raionul Ungheni s-au pronunțat 341 de divorțuri în 2024 și 428 în 2023, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Raportate la cele 466 de căsătorii înregistrate în 2024, înseamnă aproape trei divorțuri la fiecare patru cununii. Fiecare separare cu copii minori naște o obligație de întreținere — și un potențial dosar de executare, dacă banii nu vin.
Există și o latură pe care legea o atinge mai greu. Numărul copiilor din raion luați în evidența autorității tutelare pentru că ambii ori unicul părinte sunt plecați peste hotare a urcat spectaculos — la 796 în 2024, potrivit raportului Structurii Teritoriale de Asistență Socială Ungheni (o cifră de citit cu prudență, fiindcă reflectă și o reorganizare a evidenței). La scară națională, dintre cei 33.830 de copii separați de părinți la finalul lui 2023, 87% erau în această situație din cauza plecării părinților la muncă în străinătate.
Câte dintre aceste situații ajung la dosar de executare chiar în raionul Ungheni nu se publică centralizat: cifra se află la birourile executorilor judecătorești din oraș, singurul loc unde amploarea reală a problemei se poate citi pe raion.
Cealaltă parte: necesară, dar suficientă?
Nu toate vocile sunt convinse că asprirea pedepsei rezolvă problema. O avocată citată de presa de la Chișinău, Gașițoi, avertiza că „sancțiuni trebuie să fie, incontestabil, dar așa cum a fost votată legea va fi un haos total”, semnalând probleme de proporționalitate și de procedură.
Două limite se conturează cu putere și din date. Prima: un părinte arestat 15 zile nu produce, în acel răstimp, niciun venit din care să plătească — de aceea raportul Avocatului Poporului insistă mai degrabă pe mecanisme de executare (depistarea veniturilor nedeclarate, plata „în plic”) decât pe pedeapsă. A doua, mai apăsată local: dacă 87% dintre copiii separați au părinți plecați peste hotare, atunci arestul, munca în folosul comunității și suspendarea permisului — toate măsuri care funcționează pe teritoriul țării — au efect limitat asupra celor care nu se mai întorc. Pentru un raion-vamă ca Ungheni, interdicția aplicată la Sculeni rămâne, paradoxal, una dintre puținele pârghii cu priză reală asupra unui părinte plecat — atâta timp cât acesta se mai întoarce acasă.