Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, 22 iulie, un proiect de lege care schimbă o regulă ce dezavantaja de ani de zile familiile necăsătorite. Astăzi, o femeie neasigurată poate primi indemnizație de maternitate calculată din venitul asigurat al soțului ei. Dacă părinții nu sunt căsătoriți, aceeași posibilitate nu există — chiar dacă tatăl copilului muncește legal și plătește contribuții. Comunicatul Guvernului anunță că indemnizația va putea fi calculată și din venitul tatălui, indiferent de statutul civil al părinților.
Trei lucruri esențiale nu apar însă în comunicat, dar se găsesc în textul proiectului și în nota lui de fundamentare: măsura intră în vigoare abia peste un an și jumătate, procedura prin care se cer banii încă nu există, iar Ministerul Finanțelor s-a opus.
Ce se schimbă, mai exact
Legea nr. 289/2004 recunoaște astăzi trei categorii de femei cu drept la indemnizație de maternitate: cele asigurate, șomerele aflate la evidență și soția aflată la întreținerea unui soț asigurat. Proiectul adaugă o a patra, printr-un nou alineat:
Femeile care nu se regăsesc în situațiile prevăzute la alin. (4), (6) și (7) beneficiază de dreptul la indemnizație de maternitate pentru întreaga perioadă a concediului de maternitate, care se achită după nașterea copilului, cu condiția că tatăl copilului confirmă un stagiu de cotizare specificat la alineatul (1) sau (2). Proiectul de lege 1032/MMPS/2025, noul articol 6 alineatul (7¹) din Legea nr. 289/2004
Condiția din coadă e cea care contează. Tatăl trebuie să aibă cel puțin trei ani de stagiu de cotizare, sau — dacă are mai puțin — nouă luni în ultimele 24. Indemnizația se calculează din venitul lui asigurat, în cuantum de 100% din baza de calcul, pentru 126 de zile de concediu; 140 de zile în caz de naștere complicată sau de gemeni și 182 de zile la trei sau mai mulți feți.
O diferență practică merită reținută. Regula generală prevede că indemnizația se acordă integral la a 30-a săptămână de sarcină. Pentru noua categorie, textul spune explicit că banii se achită după nașterea copilului. Aceeași sumă, mai târziu.
Proiectul modifică opt legi în total, între care și Codul muncii, și prelungește de la un an la trei ani termenul în care poate fi reclamată o discriminare. Nu e o hotărâre intrată în vigoare, ci un proiect de lege organică trimis Parlamentului.
Condiția de care depinde totul: recunoașterea paternității
Aici stă capcana pe care merită s-o știe orice familie în situația asta. Faptul că numele tatălui apare în certificatul de naștere nu înseamnă automat că paternitatea e recunoscută juridic.
Potrivit procedurii publicate de Agenția Servicii Publice, când părinții nu sunt căsătoriți între ei, datele despre tată se înscriu în actul de naștere în baza declarației comune a părinților privind stabilirea paternității, a declarației unui părinte cu acordul autorității tutelare sau a hotărârii instanței. Dacă niciuna dintre acestea nu există, numele de familie al tatălui se scrie după cel al mamei, iar prenumele — la indicația mamei. O asemenea înscriere nu produce efectele juridice ale recunoașterii paternității. Recunoașterea paternității nu deschide însă doar dreptul la această indemnizație: ea stabilește juridic legătura dintre tată și copil, cu efecte durabile în ambele sensuri — drepturi și obligații părintești reciproce și obligația de a-l întreține pe copil până la majorat (Codul familiei, art. 58 și 74).
Declarația comună de paternitate se depune la organul de stare civilă teritorial, este gratuită, se soluționează în cel mult trei zile lucrătoare și poate fi depusă și înainte de nașterea copilului. E singurul pas care se poate face de pe acum, cu regulile de azi.
Proiectul mai prevede un mecanism de recuperare: dacă o femeie a primit deja indemnizația calculată din propriul venit pentru că datele tatălui lipseau, indemnizația poate fi revizuită, cu condiția ca datele tatălui să ajungă în sistemul informațional al CNAS în termen de 12 luni de la expirarea concediului de maternitate. Textul nu precizează cine declanșează revizuirea — din oficiu instituția sau la cererea mamei.
Calculul pentru raionul Ungheni
Nota de fundamentare estimează 2.248 de beneficiare pe an la nivel național, cu un cuantum mediu de 74.827,30 lei de persoană — o plată pentru întreaga perioadă a concediului, nu o sumă lunară. Costul total ar fi de circa 169 de milioane de lei în 2028.
Raionul Ungheni a avut 732 din cele 22.108 de nașteri ale țării în 2025, adică 3,31%. Aplicând această pondere estimării naționale, revin în jur de 74 de femei pe an din raion și aproximativ 5,5 milioane de lei. Cifra e o estimare obținută prin scalarea datelor Guvernului, nu o măsurătoare: ea presupune că eligibilitatea e distribuită uniform pe țară, ipoteză care nu e garantată într-un raion unde 68% dintre nașteri sunt la sate.
Singura cifră raională măsurată din tot dosarul este numărul nașterilor. Indicatorul privind nașterile în afara căsătoriei nu are desfășurare pe raioane în baza de date a Biroului Național de Statistică — există doar la nivel național, defalcat pe mediul urban și rural.
Două procente care nu se potrivesc
Comunicatul Guvernului spune că „aproximativ 19% dintre copii sunt născuți în afara căsătoriei”, cifră atribuită Agenției Servicii Publice și consecventă cu seria Biroului Național de Statistică pentru 2018–2024, unde valoarea din 2024 este de 19,0%.
Pentru anul 2025, însă, BNS a publicat o cifră aproape dublă: 61,5% dintre copii s-au născut în cadrul căsătoriei, iar 7,8 mii, adică 35,3%, în afara ei. Seria arată 18,2% în 2022, 18,3% în 2023, 19,0% în 2024 și 35,3% în 2025.
Nici comunicatele BNS, nici metadatele tabelului nu conțin o notă metodologică despre această diferență, iar seria nu e marcată ca întreruptă. Cele două cifre se citesc, deci, fiecare cu anul ei, iar diferența rămâne fără explicație publică.
Ce spune Ministerul Finanțelor
Partea care lipsește cu totul din comunicat este că proiectul a primit aviz negativ de la Ministerul Finanțelor. De două ori.
Nu susține proiectul, având în vedere că prevede cheltuieli financiare suplimentare semnificative de cca. 170 mil.lei, pentru care nu este identificată sursa de acoperire. Ministerul Finanțelor, aviz din 6 februarie 2025, citat în sinteza obiecțiilor la proiect
Într-un al doilea aviz, din 20 ianuarie 2026, ministerul a adăugat că măsura vine peste „un deficit substanțial atestat anual la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat” și că includerea unor noi cheltuieli fără acoperire „va accentua în continuare nesustenabilitatea acestuia, iar povara cheltuielilor suplimentare va reveni, în mod inevitabil, asupra bugetului de stat”.
Autorii proiectului au răspuns pe două linii: că transpunerea unei obligații europene nu poate fi refuzată pe considerente bugetare și că data intrării în vigoare rezolvă chiar această problemă, fiindcă „permite planificarea și alocarea resurselor financiare necesare în cadrul procesului bugetar”. Aici se vede și de ce termenul a fost împins: varianta anterioară a aceluiași proiect, din decembrie 2025, prevedea intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2027. Versiunea aprobată acum spune 1 ianuarie 2028.
Ce se poate face acum și unde
Până la 2028 regulile de azi rămân neschimbate. Pasul care se poate face oricând, de pe acum, este declarația comună de paternitate la oficiul de stare civilă — gratuită, în trei zile lucrătoare, posibilă și înainte de naștere.
Procedura prin care se va cere efectiv indemnizația pentru noua categorie nu e încă scrisă. Textul proiectului nu prevede formulare sau acte, iar actul care reglementează astăzi modul de stabilire și de plată a indemnizațiilor este Hotărârea de Guvern nr. 108 din 2005, pe care Guvernul urmează s-o modifice în termen de șase luni de la publicarea legii. În prezent, indemnizația de maternitate se stabilește din oficiu, fără cerere, în baza certificatului medical transmis electronic de instituția medicală, cu un termen de examinare de 15 zile calendaristice. Pentru o mamă fără raport de muncă, acest mecanism nu poate funcționa identic.
Instituția la care se vor depune actele în raion, după intrarea în vigoare a legii, este Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ungheni, str. George Meniuc 8, deschisă luni–joi între 08.00 și 17.00 și vineri până la 15.00, cu programare online pe servicii.gov.md.
Acest articol se bazează pe comunicatul Guvernului din 22 iulie 2026, pe textul integral al proiectului de lege 1032/MMPS/2025 și pe nota lui de fundamentare, pe varianta anterioară a aceluiași proiect din decembrie 2025, pe Legea nr. 289/2004, pe procedura de recunoaștere a paternității publicată de Agenția Servicii Publice și pe datele Biroului Național de Statistică. Cifra de 3,31% și estimarea de circa 74 de beneficiare pe an în raionul Ungheni aparțin redacției și au fost obținute prin raportarea nașterilor din raion la totalul național și prin aplicarea acestei ponderi la numărul de beneficiari estimat de Guvern. Nu există date publice privind nașterile în afara căsătoriei la nivel de raion.