După ce Guvernul a decis ca cartelele SIM să poată fi activate doar cu buletinul, al doilea front în lupta cu escrocheriile telefonice — cel mutat în curtea operatorilor — a mai făcut un pas. Pe 2 iulie, la ședința plenară, Parlamentul a votat în prima lectură un proiect care i-ar obliga pe furnizorii de telefonie să detecteze și să blocheze apelurile cu număr falsificat și să afișeze pe ecran, când e cazul, mențiunea „apel prin internet”, potrivit comunicatului Parlamentului. Inițiativa aparține unui grup de deputați din opoziție, de la Fracțiunea „Partidul Nostru”, și fusese, până acum, doar examinată în comisie.
Ce prevede, concret
Miezul proiectului e o obligație pentru operatorii care asigură inițierea, tranzitarea sau terminarea apelurilor: să implementeze „măsuri tehnice și organizatorice de detectare, verificare, marcare, filtrare, limitare și blocare a apelurilor suspecte”. În jurul ei, câteva prevederi concrete:
- apelurile venite din afara țării, dar care afișează un număr moldovenesc, ar fi supuse unor verificări suplimentare sau blocate, după cerințe stabilite de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ANRCETI);
- apelurile prin internet mascate ca apeluri obișnuite ar afișa pe ecran mențiunea „apel prin internet”, ca oamenii să recunoască mai ușor tentativele de fraudă;
- amenzi de până la 75.000 de lei pentru operatorii care nu blochează astfel de apeluri și pentru folosirea echipamentelor care falsifică numărul (așa-numitele „SIM box” sau GSM gateway), în acest caz cu posibila interdicție de a mai desfășura activitatea între 3 luni și un an; vânzarea sau activarea cartelelor fără identificare — până la 50.000 de lei pentru persoane fizice și 75.000 de lei pentru firme.
De ce: 2,4 milioane de apeluri frauduloase într-un an
Cifra care explică graba e a regulatorului. Potrivit unui ghid al ANRCETI intrat în vigoare la începutul acestui an, pe baza datelor raportate de operatori, în 2024 moldovenii au primit circa 2,4 milioane de apeluri frauduloase — cu aproape 150% mai multe decât în 2023. E vorba de numărul de apeluri, nu de banii pierduți; dar arată amploarea fenomenului. Iar prejudiciul e și el pe măsură: doar în primele cinci luni din 2026, poliția a înregistrat circa 1.767 de sesizări și pierderi de aproape 157 de milioane de lei, cele mai multe scheme mizând pe impersonarea unui angajat de bancă sau pe „investiții” mincinoase.
Important de spus: regulatorul nu pornește de la zero. ANRCETI are deja un set de recomandări anti-spoofing, aliniate la standardele europene și la mecanismul internațional STIR/SHAKEN — cel care verifică dacă numărul afișat pe ecran e real sau falsificat. Ce ar aduce proiectul de lege e trecerea de la recomandare la obligație, cu amenzi. Soluția nu e exotică: verificarea numărului e deja obligatorie în SUA și Canada, a fost adoptată de Franța, iar Marea Britanie și Belgia blochează apelurile din străinătate care afișează numere naționale. Europol estimează că falsificarea numărului provoacă, la nivel global, pierderi de circa 850 de milioane de euro pe an.
Se contopește cu „cartela cu buletinul”
Câteva zile, întrebarea a fost cum se împacă acest proiect cu celălalt val legislativ — „cartela SIM doar cu buletinul”, venit de la Guvern prin Ministerul Afacerilor Interne. Comunicatul Parlamentului dă acum răspunsul: pentru lectura a doua, cele două vor fi comasate într-un singur text. Proiectul opoziției conține de altfel el însuși și partea de cartelă — obligația de a activa cartelele SIM preplătite doar pe baza unui act de identitate, cu suspendarea numerelor rămase neidentificate în termenul stabilit de ANRCETI. Practic, cele două fronturi — anonimatul cartelei și blocarea apelurilor falsificate — ajung în aceeași lege.
În aceeași ședință, un plan antifraudă național
Tot pe 2 iulie, Parlamentul a audiat raportul comisiei de anchetă pe escrocheriile telefonice, financiare și digitale — condusă de deputatul Lilian Carp — și a aprobat, printr-o hotărâre, recomandarea de a crea un Punct Focal Național Antifraudă. Ar fi un centru unic de coordonare, funcțional non-stop și în timp real, care ar reuni Ministerul Afacerilor Interne, SIS, Procuratura Generală și PCCOCS, poliția, Serviciul de prevenire a spălării banilor, Agenția pentru Securitate Cibernetică, Banca Națională, băncile, operatorii de telefonie și internet și ANRCETI. Rolul lui — schimb de informații în timp real, blocarea imediată a numerelor și platformelor frauduloase, sisteme antispoofing obligatorii și un mecanism unic de alertare rapidă a populației.
Cifrele din spatele deciziei sunt și ele mai grele decât cele de acum câteva zile. Comisia a constatat că peste 95% dintre fraude se fac prin „inginerie socială” — păcălirea directă a omului — de la falsificarea numărului și impersonarea băncilor sau a autorităților până la „investiții” cu tehnologie deepfake și clasica „rudă implicată într-un accident”. În primele cinci luni din 2026, numărul cazurilor a crescut cu 21,7% față de anul trecut, iar prejudiciul total declarat de victime a atins, în 2025, un nivel record de circa 272 de milioane de lei. Guvernul va trebui să prezinte Parlamentului, în 90 de zile, un raport despre ce a făcut pentru a pune în aplicare recomandările.
Ce nu rezolvă și cât va dura
Onest, nici această măsură nu e un zid, ci tot o cărămidă. Nu atinge fraudele prin mesaje sau prin aplicații (WhatsApp, Telegram) și nici apelurile pur internaționale, prin internet, din afara rețelelor clasice. Rămâne și riscul de a bloca, din greșeală, apeluri legitime. Apoi e costul: inițiatorii spun că softul necesar ar costa între 300 și 800 de mii de dolari per operator — o cheltuială pe care cineva o va suporta, iar operatorii nu și-au făcut încă publică poziția. Și, nu în ultimul rând, calendarul: proiectul a trecut abia de prima lectură, urmează lectura a doua — cu textul comasat — și abia apoi intrarea în vigoare; separat, planul antifraudă e deocamdată o recomandare, cu un termen de 90 de zile pentru Guvern.
Faptele privind votul în prima lectură și comasarea provin din comunicatele Parlamentului din 2 iulie 2026. Cifra de 2,4 milioane de apeluri frauduloase aparține Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații (ANRCETI), pe baza datelor raportate de operatori; prejudiciul record de circa 272 de milioane de lei în 2025, creșterea de 21,7% și structura fraudelor sunt din raportul comisiei de anchetă parlamentare prezentat pe 2 iulie. Datele privind sesizările și prejudiciul din primele cinci luni ale anului 2026 sunt atribuite Inspectoratului General al Poliției. Contextul internațional se sprijină pe surse independente. Costul soluției tehnice este o estimare a inițiatorilor, nu un deviz oficial. Poziția operatorilor față de proiect nu era publică la data publicării. Nu există date privind numărul apelurilor frauduloase strict la nivelul raionului Ungheni.