Corecție (14 iulie 2026). Articolul a fost publicat cu formularea „un raion îmbătrânit ca Ungheniul”. Datele Biroului Național de Statistică o infirmă: persoanele de peste 60 de ani înseamnă 24,5% dintre locuitorii raionului, sub media națională de 25,8% — Ungheniul e al 32-lea din 33 de unități teritoriale după ponderea vârstnicilor. Cifra absolută (18.259 de oameni peste 60 de ani) rămâne reală și importantă, dar eticheta comparativă era greșită. Am corectat titlul și textul.
Vei mai putea cumpăra o cartelă SIM la fel de ușor ca până acum — dar, ca să o folosești, va trebui să-ți dovedești identitatea. Guvernul a aprobat o măsură prin care cartelele SIM și eSIM preplătite vor putea fi activate doar pe baza unui act de identitate, potrivit comunicatului Executivului. Scopul: să taie din anonimatul pe care se sprijină escrocheriile telefonice.
Ce se schimbă, concret
Vânzarea cartelelor rămâne liberă. Diferența apare la activare: va fi nevoie de buletin, fie la punctul de vânzare, fie de la distanță, digital. Cartelele deja active nu trebuie reînregistrate — regula se aplică doar numerelor activate după intrarea în vigoare, iar operatorii au la dispoziție 12 luni să-și adapteze sistemele. Guvernul dă și o asigurare privind viața privată: nu se accesează conținutul convorbirilor, al mesajelor sau localizarea, ci doar datele de identificare.
O cartelă preplătită poate fi activată fără confirmarea identității, iar acest anonimat este folosit în activități ilegale și îngreunează identificarea autorilor.
Daniella Misail-Nichitin, ministra Afacerilor Interne
De ce: o industrie de sute de milioane
Măsura nu vine din senin. Pierderile provocate de escrocheriile telefonice și online au crescut exploziv: de la peste 40 de milioane de lei în 2023, la peste 130 de milioane în 2024 și la peste 272 de milioane în 2025, potrivit datelor prezentate de Inspectoratul General al Poliției în Parlament. Doar în primele cinci luni din 2026 s-au înregistrat circa 1.767 de cazuri, cu un prejudiciu de aproximativ 157 de milioane de lei.
Cel mai des, escrocii se dau drept angajați de bancă (aproape 30% din cazuri) sau propun „investiții” mincinoase (peste 17%). Iar victima-tip are un profil clar: cei mai expuși sunt oamenii de peste 66 de ani, iar aproape trei sferturi dintre cei păcăliți sunt femei.
Un raion-țintă
Aici povestea aterizează la Ungheni. În raion trăiesc 18.259 de oameni de peste 60 de ani, dintre care 12.634 au trecut de 65 — exact categoria pe care Poliția o dă drept cea mai lovită.
Dar atenție la o explicație comodă, pe care noi înșine am folosit-o și pe care datele o infirmă: Ungheniul NU e un raion îmbătrânit. Cei 18.259 înseamnă 24,5% din locuitori — sub media națională, de 25,8%. Din cele 33 de unități teritoriale ale țării, Ungheniul e al 32-lea după ponderea vârstnicilor.
Ceea ce rămâne, și e real, e altceva: depopularea — minus 23% în unsprezece ani — și migrația. Foarte mulți vârstnici au rămas singuri, cu copiii și nepoții peste hotare. Este exact terenul pe care prinde cea mai crudă schemă — apelul în care o „rudă” a provocat un accident și are nevoie urgent de bani.
Și nu e o ipoteză. La Ungheni, o femeie de 55 de ani a pierdut peste 436 de mii de lei într-o schemă de „investiții” online, iar banii au fost ridicați fizic, în oraș, de doi curieri reținuți ulterior de poliție — un caz pe care l-am relatat. Câte astfel de cazuri are exact raionul Ungheni nu se știe public; cifrele se comunică la nivel național.
Ce poți face
Câteva reguli simple, repetate de poliție, valorează cât măsura în sine:
- Orice „câștig garantat” sau „investiție” propusă la telefon este, aproape sigur, o capcană.
- Nu instala aplicații de acces la distanță (gen AnyDesk, TeamViewer) la cererea unui „consultant” sau „bancher” și nu dicta coduri primite prin SMS.
- O bancă reală nu cere niciodată parole, coduri sau transferuri „de verificare” prin telefon.
- Dacă ai fost păcălit, sună imediat la 112 sau anunță Inspectoratul de Poliție Ungheni — repede, fiindcă banii se mută în minute.
Cât ajută, de fapt, măsura
Onest: identificarea cartelelor nu va opri singură fenomenul. Tot mai multe apeluri vin din afara țării, prin internet, cu numere falsificate — pe acelea o regulă moldovenească nu le atinge. Rămân și întrebări despre cine păstrează baza de date cu identitățile și cum e protejată. Măsura e un pas necesar, dar e un cărămidă, nu un zid.
Faptul național provine din comunicatul Guvernului; datele despre amploarea fraudelor au fost prezentate de Inspectoratul General al Poliției în audieri parlamentare. Cazul local a fost relatat anterior pe baza comunicatului Poliției. Datele demografice sunt ale Biroului Național de Statistică (2025 — preliminare). Nu există cifre publice privind numărul fraudelor strict la nivelul raionului Ungheni; le vom solicita Inspectoratului de Poliție Ungheni.