Măsura despre care am scris acum două săptămâni — cartelele SIM preplătite activate doar pe baza unui act de identitate — a mai urcat o treaptă. Pe 26 iunie, Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de completare a Legii comunicațiilor electronice, potrivit comunicatului Parlamentului.
Important de spus din capul locului: nu e încă lege. Guvernul aprobase măsura pe 17 iunie, ca decizie a Executivului; acum a trecut de prima lectură în Parlament, urmează lectura a doua — cu posibile amendamente — și abia după adoptarea finală și publicarea în Monitorul Oficial începe un termen de un an până la intrarea în vigoare. Deci anonimatul cartelei preplătite nu dispare mâine.
Ce aduce, concret, textul votat
Față de anunțul Guvernului, varianta din Parlament limpezește mecanica. La activare, cetățeanul va furniza numele, prenumele și IDNP-ul, verificate prin Sistemul informațional „Registrul de stat al populației”; străinii vor prezenta un act emis de statul de origine, iar furnizorul va păstra o copie. Identificarea se va putea face la punctul de vânzare, online, prin semnătură mobilă sau alte mijloace digitale.
Apare și o etapă intermediară: până la identificare, cartela va putea fi folosită doar pentru servicii esențiale — apelurile la 112 și accesul la portalul de identificare. Iar datele de identificare se vor păstra pe toată durata utilizării serviciului și încă 12 luni după încetarea lui, ca să poată fi consultate în eventuale investigații. Regula se aplică doar numerelor activate după intrarea în vigoare; cartelele deja active nu se reînregistrează.
Cât de mare e fenomenul
Argumentul autorităților stă în cifre. Potrivit datelor invocate în Parlament, în Republica Moldova sunt active aproape 1,6 milioane de cartele SIM preplătite — 42,7% din totalul conexiunilor mobile. Tocmai anonimatul lor, spun inițiatorii, este exploatat în fraude, escrocherii și apeluri false.
Una dintre statistici e greu de trecut cu vederea: în 2025 s-au înregistrat 1.190 de alerte false cu bombă și apeluri abuzive către serviciile de urgență, iar din cauza dificultăților de identificare a autorilor, potrivit comunicatului Parlamentului, doar unul din 29 de astfel de cazuri a ajuns în instanță. Amploarea pierderilor din escrocheriile telefonice și online — de ordinul sutelor de milioane de lei — am detaliat-o în articolul anterior.
Unde aterizează la Ungheni: frontiera
Aici e diferența față de prima poveste. Pe lângă fraudele care lovesc vârstnicii, comunicatul Parlamentului invocă un al doilea uz al cartelelor anonime: contrabanda la frontieră. Cartelele preplătite, scrie Parlamentul, sunt folosite și în activități de contrabandă, inclusiv pentru controlul de la distanță al dronelor prin rețele mobile — 129 de incidente de acest tip documentate în ultimii cinci ani.
Pentru un raion ca Ungheniul, asta nu e o abstracție. Ungheniul e raionul-poartă pe frontiera de pe Prut: aici e trecerea rutieră Sculeni, una dintre cele mai tranzitate din țară; aici e singura cale ferată internațională care leagă Moldova de România, cu schimbarea de ecartament din gara Ungheni; tot în municipiu se află comandamentul Direcției regionale Vest a Poliției de Frontieră și Centrul de Excelență în Securitatea Frontierei — singura școală de polițiști de frontieră din țară. Iar peste Prut se construiește noul pod rutier spre Zagarancea.
La Ungheni, firul cel mai verificabil nu e drona, ci cartela. În februarie 2022, la Petrești — sat de pe Prut din raion —, oamenii legii au documentat trecerea a 30.000 de țigarete peste râu cu o barcă pneumatică; în perchezițiile care au urmat, potrivit Poliției de Frontieră, au fost ridicate, printre altele, telefoane mobile și cartele SIM. Mai recent, o operațiune comună moldo-română finalizată în 2026 a vizat o rețea de contrabandă cu activitate preponderent în raioanele Fălești și Ungheni, în care s-au confiscat telefoane și dispozitive GPS, iar la postul vamal Sculeni s-au capturat, în februarie 2026, peste 5,5 milioane de țigarete. Cu alte cuvinte, exact „ecosistemul” de comunicare anonimă pe care legea îl vizează a apărut deja, în câteva dosare, chiar la frontiera raionului.
O precizare de onestitate: cazurile cu drone folosite în contrabanda peste Prut, ajunse public, țin de segmentul nordic al râului, nu de zona Ungheni. La noi, dovada palpabilă rămân telefoanele și cartelele ridicate în dosarele de țigări.
Cealaltă parte: operatorii și juriștii
Proiectul nu e primit cu aplauze unanime. Operatorii de telefonie, prin Asociația companiilor din domeniul TIC (ATIC) — care reunește Moldtelecom, Moldcell și Orange Moldova —, s-au declarat împotrivă, invocând lipsa unor studii care să arate că o astfel de obligație chiar reduce criminalitatea.
Obiecții au venit chiar din interiorul statului. În avizele la proiect, Procuratura Generală și Ministerul Justiției au semnalat că textul nu e însoțit de standarde minime de securitate și de garanții suficiente pentru protecția datelor cu caracter personal — un risc, spun ei, ca măsura să fie percepută drept un regim de identificare generalizată, în tensiune cu dreptul la viață privată. Ministerul Afacerilor Interne, inițiatorul, respinge critica și susține că acel cadru de protecție a datelor este deja configurat, iar accesul vizează doar datele de identificare, nu conținutul convorbirilor sau localizarea. (Pozițiile sunt relatate de Europa Liberă; documentele proprii ale operatorilor și ale autorității de protecție a datelor rămân de obținut la sursă.)
Funcționează, de fapt?
Întrebarea de fond — taie identificarea cartelelor din criminalitate? — nu are un răspuns simplu. Pe de o parte, identificarea cartelelor preplătite e regula în majoritatea Europei: potrivit unei analize Cullen International, 19 din 28 de țări europene studiate o impun. Pe de altă parte, exemplele negative există și ele. În România, Curtea Constituțională a respins de două ori, în 2014 și 2019, legi similare, pe motiv de încălcare a vieții private — un eșec pe care varianta moldovenească încearcă să-l evite (fără reînregistrarea retroactivă a cartelelor vechi). Iar Mexicul și-a abrogat registrul cartelelor după ce baza de date a fost spartă, fără ca infracționalitatea să fi scăzut.
Concluzia rămâne cea din articolul precedent: identificarea cartelelor e un pas, nu o soluție completă. Tot mai multe apeluri vin din afara țării, prin internet, cu numere falsificate, pe care o regulă moldovenească nu le atinge — iar de cealaltă parte stă întrebarea legitimă despre cum vor fi protejate datele a 1,6 milioane de oameni.
Pasul următor și o cifră care lipsește
Proiectul merge la lectura a doua, unde se vor purta discuțiile despre amendamente — inclusiv despre termenul de un an, considerat de unii prea lung, de alții suficient. Cât de des apar, mai exact, cartele anonime în dosarele de fraudă și de contrabandă din raionul Ungheni rămâne o cifră pe care autoritățile o comunică doar la nivel național; nu există, deocamdată, o defalcare publică pentru raion.
Stadiul legislativ și conținutul proiectului provin din comunicatul Parlamentului Republicii Moldova (prima lectură, 26 iunie 2026) și din comunicatul Guvernului (17 iunie 2026). Cazurile de contrabandă și infrastructura de frontieră a raionului provin din comunicate ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului Vamal. Obiecțiile operatorilor (prin ATIC), ale Procuraturii Generale și ale Ministerului Justiției sunt relatate de Europa Liberă Moldova; contextul comparativ european aparține unei analize Cullen International. Cifrele privind numărul cartelelor preplătite, alertele false și incidentele de contrabandă sunt cele invocate de inițiatori în Parlament.