Pe 9 iulie, Parlamentul a votat în primă lectură o lege care aliniază Republica Moldova la regulile Uniunii Europene privind „speciile alogene invazive” — plante și animale aduse, intenționat sau din greșeală, în afara locului lor firesc, care ajung să dezechilibreze natura de aici. E un pas tehnic pe drumul spre UE, ușor de trecut cu vederea între comunicatele de la Chișinău.
Dar povestea nu e a Chișinăului. Un raion agricol așezat pe malul Prutului, cum e Ungheniul, este exact locul unde astfel de specii ajung, se instalează și fac pagube — în râu, pe câmp și în aer. Iată ce ne atinge, de fapt, pe noi — și, la un capitol, ce obligație (cu amendă) ai deja pe propriul teren.
Ce înseamnă „specie invazivă” și de ce contează
O specie alogenă este un organism — plantă, animal, insectă — adus în afara arealului său natural. Devine invazivă atunci când se înmulțește necontrolat și începe să înlocuiască speciile locale. Pericolul e pe patru planuri deodată: biodiversitate (dispar speciile autohtone), agricultură (pierderi de recoltă), economie (costuri de combatere) și sănătate publică.
Cât de mari sunt pierderile? Estimările naționale citate în proiectul de lege vorbesc despre 5–10% la cereale, 15% la culturile de câmp și până la 25% la culturile perene — pierderi provocate de speciile invazive. La scară de țară, sunt sume uriașe.
Noua lege transpune trei acte europene — nucleul fiind Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 — și face parte din programul de aderare la UE pe capitolul mediu. Ea stabilește un regim complet (introducere, deținere, transport, comercializare, eradicare), un sistem național de supraveghere administrat de Agenția de Mediu pentru depistarea timpurie, și principiul „cine strică, plătește”: obligația de a reface ecosistemele afectate și de a acoperi costurile. Deocamdată, proiectul a trecut doar prima lectură; urmează lectura a doua, deci nu este încă lege în vigoare.
Ce ne atinge, de fapt, în valea Prutului
Aici textul de lege devine concret. Cercetările Institutului de Zoologie și ale Academiei de Științe documentează, în bazinul Prutului, specii invazive care nu sunt o abstracție de la Bruxelles.
În apă. În Prut sunt semnalați patru pești invazivi naturalizați, evaluați ca fiind cei mai periculoși pentru fauna locală: carasul argintiu, moșul-de-Amur (numit și dormitorul chinezesc), murgoiul bălțat și soretele. Ei mănâncă icrele și puietul speciilor autohtone și degradează, în timp, populațiile de pește din râu.
În luncă. Pădurile din lunca Prutului sunt invadate de arțarul american (Acer negundo), un arbore adus ca ornament care ajunge să elimine speciile de baștină — frasinul, plopul, salcia. Tot pe maluri și terenuri umede se întind salcâmul mirositor (amorfa) și sălcioara.
Pe câmp. Porumbul — una dintre culturile de bază ale raionului — e vizat de gândacul vestic al rădăcinilor (ale cărui larve rod rădăcinile) și de ploșnița brună marmorată, semnalată deja în Moldova, care strică fructele și legumele.
O precizare de onestitate: aceste specii sunt documentate științific în bazinul Prutului și la nivel de țară, nu neapărat printr-o măsurătoare făcută „la Ungheni”. Dar Prutul curge prin raion, iar câmpurile sunt aceleași — expunerea e reală.
Ambrozia — cea mai aproape de fiecare dintre noi
Dintre toate, una ne atinge direct sănătatea: ambrozia (Ambrosia artemisiifolia). E considerată cel mai puternic alergen din lumea plantelor. Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, persoanele foarte sensibile pot reacționa la doar 1–2 grăuncioare de polen pe metru cub de aer, iar o singură plantă poate elibera până la un miliard de grăuncioare, purtate de vânt zeci de kilometri. Polenizarea ține de la mijlocul lui iulie până la sfârșitul lui septembrie, iar riscul e maxim în aer liber la mijlocul zilei.
Efectul nu e minor: strănut, nas și ochi iritați, crize de astm, iar în formele grave chiar reacții severe. La nivel național, cazurile de rinită alergică provocată de vegetație au crescut de la 8,6 la 13,9 la zece mii de locuitori între 2019 și 2023, potrivit datelor Ministerului Sănătății.
Ca buruiană, ambrozia e agresivă: o plantă face mii de semințe, care rezistă în sol peste 40 de ani, și consumă de aproape două ori mai multă apă decât cerealele, uscând solul. Îi plac cel mai mult terenurile părăsite, marginile de drum și locurile virane.
Obligația pe care o ai deja — și amenda
Aici e partea pe care mulți n-o știu: pentru ambrozie există deja o obligație legală, independentă de legea nouă. Din 20 aprilie 2026 este în vigoare Hotărârea de Guvern nr. 111/2026, care obligă proprietarii și deținătorii de teren — din intravilan și extravilan — dar și administratorii drumurilor, căilor ferate și cursurilor de apă să combată ambrozia. Lucrările de distrugere trebuie făcute înainte de înflorire, cel târziu până la 30 iunie.
Cine nu o face riscă amendă. Potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului și ANSP, ambrozia se sancționează prin articolul 117 din Codul contravențional — pentru terenul lăsat în paragină: între 600 și 1.500 de lei pentru o persoană fizică și între 3.000 și 6.000 de lei pentru o persoană juridică. Constatarea o fac ANSA și Inspectoratul pentru Protecția Mediului, iar pe teren pot verifica și persoane împuternicite prin dispoziția primarului.
Atenție: două legi diferite, două amenzi diferite
Aici e ușor de făcut confuzie, așa că merită spus clar. Sunt două regimuri distincte:
- Ambrozia, deja în vigoare (HG 111/2026 + Codul contravențional): amenzi de până la 6.000 de lei pentru cine nu-și curăță terenul.
- Noua lege pe specii invazive, abia în primă lectură: prevede amenzi de 2.500–5.000 de lei pentru persoane fizice și 5.000–10.000 de lei pentru persoane juridice — dar pentru cu totul altceva: pentru introducerea, deținerea, transportul sau comercializarea neautorizată a unor specii invazive. Aceste amenzi nu sunt încă în vigoare și pot fi modificate la lectura a doua.
Pe scurt: amenda care te poate ajunge chiar vara asta, dacă ai un teren năpădit de ambrozie, e cea veche — nu cea din titlurile despre „legea UE”.
Ce poți face
Recunoaște-o. Ambrozia e o plantă anuală, cu tulpină păroasă și ramificată (de la 20 de centimetri până la un metru și jumătate), frunze verzi-deschis, dantelate, și flori mici galben-verzui strânse în spice la vârf. Răsare din aprilie.
Distruge-o înainte să înflorească. Fereastra critică e iunie–iulie. Metoda recomandată de specialiști: cosire repetată, de două-trei ori pe sezon, cât mai jos de sol (dacă o tai o singură dată, ramurile re-înfloresc); pe focare mici, smulgere cu mănuși; pe suprafețe mari, erbicidare coordonată cu specialiștii de la Direcția agricultură sau ANSA. Regula de aur: dacă o elimini în iunie, nu mai produce polen în august.
Raportează. Există o platformă națională, „Harta focarelor de ambrozie” (ANSA și Inspectoratul pentru Protecția Mediului), unde se marchează terenurile infestate. Poți anunța și primăria localității, care întocmește harta și înștiințează proprietarii, sau linia verde a ANSA: 0 800 800 33.
Protejează-te, dacă ești alergic. ANSP recomandă să eviți aerul liber între orele 10 și 15 în sezonul de polen, să ții ferestrele închise acasă și în mașină, să faci duș și să schimbi hainele când vii de afară și să începi tratamentul antialergic cu două-trei săptămâni înainte de sezon.