Guvernul a aprobat, miercuri, 22 iulie, un proiect de lege care schimbă modul în care se depun actele la instanțele de judecată și extinde ședințele prin videoconferință. Nu e o lege intrată în vigoare: proiectul merge la Parlament și, potrivit textului lui, se aplică la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, după adoptare.
Pentru cineva care are un dosar la Judecătoria Ungheni, prima întrebare e simplă: mă obligă pe mine să trec pe electronic?
Cine e obligat și cine nu
Proiectul introduce în Codul de procedură civilă un articol nou, 166¹, care cere ca cererea depusă prin sistemul instanțelor să fie dactilografiată și semnată cu semnătură electronică calificată. Al doilea alineat spune pentru cine devine obligatoriu:
Cererea de chemare în judecată înaintată de autoritățile publice, de persoanele juridice, de întreprinzătorii individuali, de persoanele care exercită profesii juridice, precum și de persoana fizică asistată de avocat se depune în conformitate cu alin. (1). Proiectul de lege 406/MJ/2026, noul articol 166¹ alineatul (2) din Codul de procedură civilă
Enumerarea este limitativă și nu cuprinde persoana fizică neasistată de avocat. Aceasta rămâne, deci, pe hârtie. Textul o confirmă și indirect: dacă unul dintre pârâți sau intervenienți nu face parte din categoriile obligate „ori nu dispune de o adresă electronică cunoscută”, reclamantul trebuie să aducă la instanță, în cinci zile, copiile pe suport de hârtie. Iar sancțiunea restituirii cererii lovește doar categoriile obligate.
Aici stă însă detaliul de reținut: dacă ungheneanul își angajează un avocat, trece automat în regim electronic — și la depunere, și la primirea actelor. Statutul procedural se schimbă odată cu prezența avocatului, nu cu voința părții.
Aceleași formulări apar și în Codul administrativ, prin noul articol 212¹, și în Legea insolvabilității. Codul de procedură penală nu este atins de acest proiect, deci cauzele penale rămân în afara obligației.
Videoconferința devine regulă
Astăzi, ședințele prin videoconferință sunt limitate la situații anume: participantul se află peste hotare, în penitenciar, este spitalizat sau are dizabilități locomotorii. Proiectul introduce articolul 193¹, care permite instanței să dispună videoconferința „la cererea motivată a unei părți sau din oficiu, dacă circumstanțele cauzei justifică”, și elimină condiționarea de urgență a cauzei. Completul de judecată participă din sala de ședință, care rămâne accesibilă publicului.
Pentru o instanță care deservește 113 localități din două raioane dintr-un singur sediu, asta e partea cu efect practic imediat: mai puține drumuri pentru fiecare termen.
Proiectul prevede și o protecție pentru conexiunile proaste: deficiențele tehnice care nu sunt imputabile părții nu constituie temei pentru sancțiuni procedurale, iar în materie contravențională nu se consideră neprezentare fără motive întemeiate. Identitatea se verifică prin act de identitate valabil, cu camera video activă pe toată durata ședinței.
Riscul care se ascunde în citarea electronică
Partea mai puțin comodă a proiectului ține de comunicarea actelor. Actul se consideră comunicat la data și ora la care a devenit disponibil destinatarului în sistem — indiferent dacă acesta l-a citit. Mai mult, dacă îți schimbi adresa electronică și nu anunți instanța, citația merge la ultima adresă cunoscută și se consideră comunicată chiar dacă nu mai folosești acea adresă.
De la acel moment curg termenele de contestare. Iar citația electronică nu se oprește la categoriile obligate: proiectul prevede că se trimite electronic și martorilor, experților, specialiștilor și interpreților, la o adresă pe care instanța o poate identifica prin platformele guvernamentale și registrele de stat.
Cum arată digitalizarea la Ungheni, în cifre
Judecătoria Ungheni a primit, în 2024, 10.306 cauze noi și a soluționat 7.611, cu 11,33 judecători în activitate — aproximativ 672 de cauze soluționate de fiecare judecător într-un an. Din totalul cauzelor noi, 3.911 sunt cereri lăsate fără curs, refuzate sau restituite, ceea ce înseamnă că cifra brută trebuie citită cu această rezervă. Instanța deservește raioanele Ungheni și Nisporeni, după ce Judecătoria Nisporeni a fuzionat prin contopire cu cea de la Ungheni, iar din decembrie 2024 apelurile se judecă la Curtea de Apel Nord, la Bălți.
În primul semestru al lui 2026, potrivit propriului raport de performanță, dosarele noi au scăzut cu 13,1%, cele încheiate au crescut cu 7,3%, iar rata de soluționare s-a îmbunătățit cu 23,6%. În același timp, rata apelurilor a urcat de la 9% la 13%, iar rata hotărârilor casate de la 1,66% la 3,62%.
Pe partea de digitalizare, tabloul e mai auster. Ungheniul este instanță-pilot pentru sistemul e-Dosar judiciar încă din 2022, când testarea s-a extins la avocații din circumscripțiile Bălți și Ungheni. Iar raportul de evaluare al agenției care administrează sistemul arată că, în 2024, Judecătoria Ungheni a înregistrat o singură solicitare de acces la dosare prin platformă. Cifra măsoară cererile de acces venite din exterior, de la avocați, nu performanța instanței, și nu este raportată la numărul de avocați sau de cauze. La Bălți au fost 107, la Chișinău 92, la Edineț 70.
Instanța însăși își trece printre riscurile asumate pentru 2026 faptul că „sistemele IT ale instanței sunt depășite, afectând funcționarea aplicațiilor”, alături de lipsa personalului tehnic specializat și de lipsa finanțărilor pentru digitalizare. Tot acolo își fixează ținte: 30% dintre ședințele eligibile susținute online și minimum 50% din acte expediate electronic.
Ce spun avocații despre sistemul care urmează să devină obligatoriu
Raportul agenției conține și un sondaj național, la care au răspuns 96 dintre cei 170 de avocați chestionați și care nu numește nicio instanță anume: 15% nu folosiseră niciodată platforma, iar 41% întâmpinaseră probleme tehnice. Printre motivele invocate de respondenți se numără o practică pe care raportul o consemnează ca relatare a avocaților, nu ca verificare proprie a agenției: că dosarele depuse fizic ar fi procesate cu prioritate față de cele depuse electronic. Unii dintre respondenți au relatat că au fost întrebați la instanță „De ce vă este greu să depuneți fizic?”.
Raportul recomandă, între altele, interzicerea solicitării de documente în format fizic atunci când acestea au fost deja depuse prin sistemul electronic.
Mai există un decalaj între obligație și infrastructură. Proiectul obligă persoanele juridice și întreprinzătorii individuali să depună prin sistemul instanțelor, dar accesul din exterior se face prin e-Dosar judiciar, iar platforma este deschisă în prezent avocaților, pilotarea fiind prelungită până la sfârșitul acestui an. Extinderea către alți participanți este anunțată în documentele oficiale, fără o dată publică.
Obiecțiile respinse în avizare
Sinteza anexată proiectului arată că mai multe instituții au ridicat probleme care nu au fost preluate.
Consiliul pentru Egalitate a cerut ca toate persoanele cu dizabilități, nu doar cele cu dizabilități locomotorii, să poată fi audiate prin videoconferință, invocând „inaccesibilitatea infrastructurii relevante”, locul de trai în mediul rural și nivelul scăzut de venituri, și a propus ca martorii cu dizabilități să poată fi audiați de la sediul autorității tutelare sau al organului de asistență socială. Propunerea a fost respinsă, cu motivarea că excedează obiectului de reglementare.
Uniunea Administratorilor Autorizați a cerut metode alternative de depunere pentru situațiile în care sistemul nu funcționează, „fără riscul sancționării procesuale sau al decăderii din drepturi” — respins. Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a semnalat că adresele electronice instituționale au capacitate de stocare limitată, cu riscul ca unele acte procesuale să nu fie recepționate — respins. Judecătoria Edineț a cerut reglementarea standardelor tehnice minime și posibilitatea repunerii în termen atunci când participantul dovedește imposibilitatea obiectivă de a accesa actul comunicat electronic; răspunsul a fost că acestea țin de implementare. Ministerul Finanțelor a cerut indicarea costului total de implementare, iar autorii au răspuns că, la etapa actuală, acest lucru nu este posibil.
Cum se depun actele acum
Până la adoptarea legii, regulile rămân cele de azi. La Judecătoria Ungheni, str. Națională 10/1, actele se depun la ghișeul Secției evidență și documentare procesuală, de luni până vineri între 08.00 și 17.00, cu pauză între 13.00 și 14.00, prin poștă sau la adresa electronică jun@justice.md. Taxele de stat și de timbru se achită exclusiv prin MPay.
Instanța publică și un avertisment care produce restituiri: o cerere semnată cu semnătură electronică, dar imprimată și adusă pe hârtie, riscă să fie returnată, fiindcă validitatea semnăturii poate fi verificată doar dacă documentul ajunge în formă electronică.
Acest articol se bazează pe textul integral al proiectului de lege 406/MJ/2026 și pe sinteza obiecțiilor anexată acestuia, pe comunicatul Guvernului din 22 iulie 2026, pe raportul de evaluare a sistemului e-Dosar judiciar publicat de Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, pe datele de activitate pentru 2024 raportate de Judecătoria Ungheni în formularul CEPEJ, pe raportul de performanță al instanței pentru primul semestru din 2026 și pe planul ei de acțiuni pentru 2026. Raportul numărului de cauze soluționate la numărul de judecători aparține redacției. Numărul ședințelor prin videoconferință desfășurate la Judecătoria Ungheni nu figurează în documentele publice consultate.