Guvernul a aprobat, pe 24 iunie, Programul Național de Dezvoltare a Turismului „Turism 2029” — un plan de 618,2 milioane de lei care promite să facă din turism un „motor de creștere economică” și să creeze circa 5.000 de locuri de muncă până în 2029. Cifrele sună bine. Dar pentru un unghenean care are o pensiune la marginea orașului sau un sat cu o biserică veche și nicio cameră de închiriat, întrebarea nu e cât se anunță la Chișinău, ci dacă și pe ce ușă ajunge ceva și aici.
Ce este „Turism 2029”
Programul tratează turismul ca pe un sector economic strategic și își propune să atragă mai mulți vizitatori, să aducă venituri pentru afaceri și comunități și să creeze locuri de muncă în toată țara. Se va derula printr-un Plan de acțiuni pentru 2026–2029, cu măsuri pe patru direcții: dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice, pregătirea specialiștilor, promovarea ofertei prin soluții digitale și sprijinul pentru turismul rural, alături de valorificarea patrimoniului cultural, natural și vitivinicol. Coordonarea îi revine Ministerului Culturii.
Două precizări sunt esențiale ca să citim corect cifra de 618 milioane. Prima: banii nu sunt, în cea mai mare parte, din bugetul național. Potrivit variantei de proiect supuse consultării publice, din costul total — acolo estimat la circa 564 de milioane de lei — aproximativ 437,5 milioane, adică în jur de 77%, ar urma să vină de la Uniunea Europeană, prin proiecte din Planul de Creștere pentru 2025–2027. A doua: programul nu împarte banii pe raioane. Sumele sunt repartizate pe obiective naționale și pe subprograme bugetare, nu pe o hartă a țării — deci niciun raion, inclusiv Ungheniul, nu are dinainte o felie scrisă pe numele lui.
Al treilea plan, după două care nu și-au atins finalitatea
„Turism 2029” nu pornește pe loc gol — și nici cu un istoric prea încurajator. Este al treilea document național de politici turistice în două decenii. Înaintea lui au fost Strategia de dezvoltare durabilă a turismului 2003–2015 și „Turism 2020” (aprobată în 2014). Despre ele, chiar documentul-program recunoaște că „nu și-au atins finalitatea”: „Turism 2020” a fost dusă la capăt doar în prima dintre cele trei etape planificate, cea pentru 2014–2016, după care responsabilitățile au fost împrăștiate între mai multe instituții, iar planificarea a intrat, în termenii aceluiași document, într-un „vacuum”.
Acel diagnostic e confirmat și din afara guvernului. Un raport de monitorizare al organizației ALDA constata că finanțarea turismului a fost ani la rând „dispersată între multiple entități și nu este coordonată centralizat”, cu o pondere de doar 0,08–0,15% din bugetul public — semn că sectorul nu a fost o prioritate. Iar Oficiul Național al Turismului, instituția creată tocmai ca să pună ordine, „nu este la moment pe deplin funcțional”, cu un buget pentru 2025–2026 estimat cu 65% mai mic decât în 2023. Cu alte cuvinte, ambiția e mare, dar și pârghiile sunt slăbite.
Cifrele care sună bine, citite mai atent
Comunicatul se laudă că, în 2025, sectorul a strâns „peste 600 de mii de vizitatori” și „venituri de peste 5 miliarde de lei”. Numerele sunt reale, dar spun altceva decât pare la prima vedere. Cei circa 604 de mii de oameni sunt turiștii și excursioniștii deserviți de agențiile de turism — iar două treimi dintre ei (66,5%) sunt moldoveni care au plecat în vacanță peste hotare, nu străini veniți la noi. Doar 15% înseamnă turism receptor, adică vizitatori străini.
La fel stau lucrurile și cu banii. Din cele 5,1 miliarde de lei încasate de agenții, aproape 4,8 miliarde vin din turismul emițător — adică sunt bani cheltuiți de moldoveni pe sejururi în Turcia, Bulgaria sau Egipt, bani care ies din economia țării. De la turiștii străini care vin în Moldova au intrat, în schimb, doar 86,9 milioane de lei. Per total, moldovenii care pleacă depășesc de circa 55 de ori, ca cheltuială, pe străinii care vin. Asta e și problema reală pe care un program de turism ar trebui s-o rezolve, nu o reușită de raportat.
La Ungheni: un centru de 3 milioane, dar tot mai puține paturi
Aici intervine raionul. Ungheniul a investit deja în „cutia” turismului: are un Centru de Informare Turistică ridicat în 2023 cu aproape 3 milioane de lei din fonduri europene, un traseu urban cu 17 obiective și activități de promovare. Are și „marfă” de arătat: Cornova, satul pe care echipa sociologului Dimitrie Gusti l-a studiat în 1931 și l-a făcut celebru în manuale, malul Prutului și sărbători cu specific local, de la Sânzienele unghenene la Sărbătoarea portului popular de la Mănoilești.
Ce nu are este infrastructura care ține turistul peste noapte. Potrivit Biroului Național de Statistică, raionul Ungheni avea în 2025 doar 142 de camere și 342 de locuri-pat în structurile de cazare — circa o treime din cele aproape 1.000 de locuri-pat înregistrate în 2008. Cât de mulți turiști trec efectiv prin raion nu se poate spune din date publice: statistica oficială numără paturile, nu oamenii, la nivel de raion. Pentru un program care promite „turism rural” și „valorificarea patrimoniului”, exact aici e golul pe care l-ar putea umple — și exact aici se vede cât de jos pleacă raionul.
Pe ce uși ar putea intra banii
Dacă „Turism 2029” nu trimite o sumă cu adresa raionului, asta nu înseamnă că Ungheniul rămâne pe dinafară. Sunt câteva canale prin care un raion rural poate prinde bani, dacă are proiecte gata și oameni care să le scrie.
Primul, și cel mai concret, sunt granturile pentru turism ale Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA): până la 500 de mii de lei pe beneficiar, cu finanțare nerambursabilă de până la 70%, destinate tocmai localităților mici, sub 30.000 de locuitori. Comunele din raionul Ungheni se încadrează direct; orașul Ungheni stă chiar la limita pragului. Al doilea este chiar componenta europeană a programului — cele circa 437 de milioane de lei vin prin apeluri tematice, la care se aplică. Al treilea, pentru partea de vin, ar fi „Drumul Vinului Moldovei”, ruta oenoturistică națională; Ungheniul ține geografic de regiunea vitivinicolă Codru, dar redacția nu a găsit, deocamdată, vreo cramă din raion inclusă oficial pe traseu.
Unde se decide, de fapt, partea Ungheniului
Decizia nu se ia la conferința de presă a Guvernului, ci în birourile unde se scriu proiecte. „Turism 2029” pune pe masă bani majoritar europeni, dar fără o felie rezervată raioanelor; cine vrea o parte trebuie să aplice — la granturile ODA, la apelurile europene, la rutele tematice. Ungheniul intră în această competiție cu un centru turistic de trei milioane de lei, câteva obiective de patrimoniu și o problemă grea de cazare — 342 de locuri-pat, o treime față de acum cincisprezece ani. Atât are de oferit și atât are de reparat.
Datele despre programul „Turism 2029”, bugetul de 618,2 milioane de lei și estimarea de 5.000 de locuri de muncă provin din comunicatul oficial al Guvernului din 24 iunie 2026. Structura finanțării (circa 77% surse europene) și recunoașterea că strategiile anterioare „nu și-au atins finalitatea” provin din varianta de proiect supusă consultării publice; cifra finală și defalcarea urmează a fi confirmate pe hotărârea publicată în Monitorul Oficial. Cifrele privind vizitatorii și veniturile din 2025 — de la Biroul Național de Statistică, care le defalcă pe turism emițător, intern și receptor. Capacitatea de cazare a raionului Ungheni (142 de camere, 342 de locuri-pat în 2025, față de 996 de locuri-pat în 2008) provine din tabelul BNS TUR010200reg.px. Condițiile granturilor pentru turism — de la Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Triunghi.md nu a obținut, până la publicare, o reacție a Ministerului Culturii sau a Oficiului Național al Turismului privind modul în care raioanele pot accesa fondurile.