Actualizare — 22 octombrie 2026. Guvernul a aprobat pe 21 octombrie crearea a 34 de agenții teritoriale pentru educație. Raionul Ungheni primește o agenție proprie, cu sediul în municipiul Ungheni, care devine fondatoarea școlilor de la 1 ianuarie 2027. Detaliile, în articolul despre hotărârea Guvernului. Textul de mai jos e actualizat.
Actualizare (3 septembrie 2026). Parlamentul a votat pe 3 septembrie, în lectura a doua, proiectul „Restart în educație”, cu 53 de voturi. Reforma devine lege: direcțiile raionale de învățământ dispar și sunt înlocuite de Agenții Teritoriale pentru Educație, subordonate ministerului. Prevederile intră în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Cele 46 de școli din raionul Ungheni, cu 11.061 de elevi, vor trece efectiv la stat — calendarul din lege rămâne cel descris mai jos.
Actualizare, 4 septembrie 2026 — Parlamentul a votat reforma în lectura a doua joi, 3 septembrie. Pentru raionul Ungheni termenul rămâne 1 ianuarie 2027; pentru municipiile Chișinău și Bălți și pentru UTA Găgăuzia, aplicarea a fost amânată până la 1 ianuarie 2028. Ce s-a schimbat față de proiectul din iulie e detaliat mai jos. Cifrele despre Ungheni din textul publicat pe 23 iulie rămân neschimbate.
Guvernul a aprobat, miercuri, 22 iulie, reforma „Restart în educație”, prin care școlile primare, gimnaziile, liceele și instituțiile de învățământ special ies din subordinea consiliilor raionale și trec la stat. În locul direcțiilor raionale de învățământ se înființează Agenții Teritoriale pentru Educație, subordonate Ministerului Educației și Cercetării. Grădinițele și învățământul extrașcolar rămân la autoritățile locale.
Prevederile principale se aplică de la 1 ianuarie 2027, dar o măsură operează de la publicarea legii: se interzice ocuparea prin concurs a funcțiilor publice vacante din direcțiile de învățământ.
Pentru raionul Ungheni, unde Consiliul Raional este astăzi fondatorul școlilor, prin Direcția Educație condusă de Violeta Gavriliuc, reforma mută dintr-o dată competențe și bani cât 72,5% din bugetul raional.
Ce s-a schimbat la votul din Parlament
Două lucruri s-au schimbat față de proiectul aprobat de Guvern în iulie, potrivit comunicatului Ministerului Educației și Cercetării despre votul final.
Primul e calendarul: pentru instituțiile din municipiile Chișinău și Bălți și din UTA Găgăuzia, implementarea a fost amânată până la 1 ianuarie 2028, „pentru a permite o tranziție mai ușoară”. Pentru restul țării, inclusiv Ungheniul, termenul rămâne 1 ianuarie 2027.
Al doilea a venit din Găgăuzia: a fost acceptată propunerea Adunării Populare ca directorul agenției din regiune să fie numit prin hotărârea acesteia, nu prin concursul organizat de minister.
Ministerul mai precizează că, după transferul școlilor către agenții, acestea vor fi finanțate direct din bugetul de stat, pe baza costului standard per elev, iar bugetele lor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.
Lista celor 14 consilii raionale câștigătoare și a celor 18 pierzătoare din simularea Ministerului Finanțelor nu figurează nici în comunicatul despre votul final. În care dintre cele două grupe intră Ungheniul rămâne, deci, fără răspuns în documentele publice.
Ce pleacă și ce rămâne
Raionul are 46 de instituții de învățământ primar și secundar general, cu 11.061 de elevi și 876 de cadre didactice, potrivit datelor Biroului Național de Statistică pentru anul școlar 2025/26. Acum două decenii erau 65 de instituții și 20.121 de elevi — o scădere de 29% la instituții și de 45% la elevi. Prognoza citată în Conceptul reformei indică o scădere suplimentară de 41% a numărului de elevi până în 2040.
Toate aceste instituții trec, de la 1 ianuarie 2027, la Agenția Teritorială pentru Educație Ungheni. Consiliul Raional păstrează educația timpurie și învățământul extrașcolar de nivel raional.
O nepotrivire merită semnalată: lista publicată de Direcția Educație cuprinde 45 de instituții, iar anexa la bugetul raional tot 45, în timp ce statistica oficială raportează 46. Diferența nu e explicată în niciuna dintre surse. În lista publicată nu figurează, de asemenea, o instituție de învățământ special, deși reforma o vizează explicit.
Cât înseamnă în bani
Bugetul raional pe 2026 este de 462,7 milioane de lei, din care 426,9 milioane — adică 92,3% — sunt transferuri de la bugetul de stat. Învățământul înseamnă 377,2 milioane de lei, adică 81,5% din tot bugetul raionului.
Segmentul care pleacă efectiv la agenție — primar, gimnazial și liceal — însumează 335,5 milioane de lei. Raportat la întregul buget raional, sunt 72,5%. Ce rămâne declarat la consiliu, educația timpurie și cea extrașcolară, înseamnă 31,1 milioane.
Există însă o nuanță care schimbă felul în care se citesc aceste cifre. Banii pentru școli nu sunt, în cea mai mare parte, resurse proprii ale raionului: din cele 385,1 milioane de lei cheltuite de Consiliul Raional Ungheni pentru educație în 2025, 354,8 milioane veneau din transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat — adică 92,1%. Resursele proprii ale raionului pentru educație au fost de 30,4 milioane de lei.
Clădirile școlilor rămân în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale și se transmit agenției cu titlu gratuit, prin comodat. Bunurile mobile — transport, echipamente, dotări — trec în proprietatea statului.
Întrebarea la care actul nu răspunde: Ungheniul câștigă sau pierde?
Reforma nu mută doar competențe, ci și fluxuri financiare. Proiectul modifică Legea privind finanțele publice locale: cota din impozitul pe venitul persoanelor fizice care formează fondul de susținere financiară a unităților administrativ-teritoriale scade de la 63,9% la 51,25%, iar parametrul care împarte acest fond între cele două niveluri de administrație coboară de la 29,6% la 18,0%. Al doilea este canalul prin care reforma atinge bugetele raionale.
Ministerul Finanțelor a făcut simulările și le-a consemnat în avizul lui:
există impact la nivel individual pentru bugetele raionale, astfel că sunt 14 Consilii raionale câștigătoare, impactul pozitiv variind de la minimum de 12,7 mii lei (CR Dubăsari) la maximum de 7 409,5 mii lei (CR Strășeni). Pierzători de la reforma în cauză sunt 18 Consilii raionale, pierderile variind de la minimum de 453,2 mii lei (CR Cimișlia) la maximum de 5 419,1 mii lei (CR Florești). Ministerul Finanțelor, aviz consemnat în sinteza obiecțiilor la proiect
Sunt numite doar extremele. Lista completă a celor 14 câștigători și 18 pierzători nu figurează nici în proiect, nici în nota de fundamentare, nici în Concept. Ungheniul nu apare printre exemplele citate, deci din documentele publice nu se poate stabili în care grupă intră. Ministerul a estimat că pierderile totale ale nivelului al doilea ajung la 44,9 milioane de lei, care ar urma să fie acoperite din bugetul de stat prin transferuri de compensare în 2027.
Tot avizul Ministerului Finanțelor conține și o precizare care privește viitorul acestor compensări: ele nu s-ar mai aloca în anii următori, „în contextul reformei administrativ-teritoriale după alegerile locale generale din toamna anului 2027”, odată cu „trecerea la 10 UAT de nivelul al doilea începând cu anul 2028”.
De aici rezultă o tensiune de arhitectură: se construiesc 34 de agenții teritoriale pe arondări raionale, într-un moment în care ministerul de finanțe al aceluiași guvern proiectează reducerea la 10 unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
Ce spune ministrul
Astăzi, calitatea educației la care are acces un copil depinde foarte mult de capacitatea și implicarea consiliilor raionale, care sunt fondatorii școlilor. În unele raioane există specialiști, resurse și sprijin, iar în altele școlile trebuie să se descurce mai mult singură. Locul în care s-a născut un elev nu trebuie să-i hotărască viitorul, iar politicile statului în domeniul educației trebuie implementate uniform pe întreg teritoriul țării. Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării
Argumentul are un corespondent măsurat în chiar documentele reformei: gradul de ocupare a funcțiilor publice din direcția raională de învățământ a Ungheniului este de 50%, față de o medie națională de 70,7%. În același timp, raionul a avut la bacalaureatul din 2025 media 7,41, a patra din țară.
Ministerul a precizat separat că autoritățile locale vor putea în continuare să aloce bani pentru reparații, dotări și dezvoltarea instituțiilor din comunitate, chiar dacă nu vor mai fi fondatoarele acestora.
Ce s-a respins și ce s-a acceptat
Sinteza anexată proiectului cuprinde 155 de poziții. Congresul Autorităților Locale din Moldova a depus două avize, ale căror obiecții au fost respinse integral. Argumentul central:
Proiectul reprezintă o centralizare a competențelor în domeniul educației, respectiv, nu satisface plenar principiul constituțional al descentralizării serviciilor publice, consacrat de Art. 109 din Constituția Republicii Moldova. Congresul Autorităților Locale din Moldova, aviz consemnat în sinteza obiecțiilor
CALM a invocat și Carta europeană a autonomiei locale, ratificată în 1997, și a cerut ca reforma să fie corelată cu pachetul de legi al reformei administrației publice, precum și elaborarea unei analize de impact distincte. Ministerul a răspuns că articolul 109 „permite ca anumite atribuții să fie exercitate la nivel superior atunci când eficiența și coerența politicilor publice o impun” și că Conceptul ține loc de analiză de impact.
Obiecția bugetară cu cea mai directă relevanță pentru Ungheni vine de la Primăria Bălți, care a arătat că banii pentru instituțiile transferate „doar tranzitează” bugetul local, fiind în proporție de peste 90% transferuri cu destinație specială, astfel că preluarea lor nu produce economii reale — în timp ce obligația reparațiilor capitale rămâne la proprietarul local. Ministerul a calificat aceste temeri drept „riscuri ipotetice, care nu țin de esența proiectului”. Pe fond, ministerul a răspuns că reducerea reflectă transferul responsabilităților: odată cu instituțiile pleacă din bugetul local și cheltuielile aferente lor, astfel că ajustarea veniturilor „este proporțională și nu generează un impact bugetar negativ”. Raționamentul e relevant și pentru Ungheni, unde ponderea transferurilor cu destinație specială în cheltuielile de educație este de 92,1%, chiar dacă mecanismul financiar care atinge raioanele e diferit de cel invocat de municipii.
Obiecțiile Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități au fost, în schimb, acceptate. Alianța a cerut atribuții explicite ale agențiilor pe educația incluzivă, finanțare dedicată pentru servicii de suport și echipamente asistive și indicatori naționali de monitorizare. Acestea urmează să fie reflectate în regulamentul-cadru.
Federația Sindicatelor Educației și Științei și Confederația Națională a Sindicatelor au cerut consultări extinse, o analiză de impact înainte de implementare, etapizarea procesului și mecanisme de protejare a drepturilor angajaților.
În sinteza obiecțiilor publicată de minister nu figurează observații depuse de Consiliul Raional Ungheni sau de Direcția Educație Ungheni. Dintre autoritățile de nivelul al doilea apar Chișinăul, Bălțiul și Direcția Învățământ Taraclia.
Ce se întâmplă cu oamenii și cu structurile
Textul e permisiv, nu garantează: funcționarii publici din direcțiile de învățământ „pot fi încadrați, prin transfer” în funcțiile publice vacante ale agențiilor. Angajații contractuali ale căror activități devin funcții publice pot exercita interimatul până la 1 iunie 2027, cu concurs ulterior. Directorii agențiilor se numesc prin concurs, pe mandate de cinci ani, cu maximum două mandate; până la organizarea concursurilor, ministerul desemnează conducători interimari.
Direcția Educație Ungheni are un efectiv-limită de 107,5 unități de personal — posturi aprobate, nu oameni în funcție; gradul de ocupare a funcțiilor publice din direcție este de 50% — dar acesta acoperă și structuri care, prin logica proiectului, rămân la Consiliul Raional: Școala Sportivă (24 de unități), Casa de Creație (10,5), Centrul raional de tineret (5) și tabăra Codreanca (6). Pentru serviciul de deservire a rutelor școlare (20 de unități), hotărârea Guvernului din 21 octombrie lămurește apartenența: personalul care asigură transportul elevilor e angajat de agenție, în afara efectivului-limită al acesteia. Pentru Centrul raional de asistență și performanță educațională (5 unități), actele publicate nu spun dacă trece la agenție sau rămâne la Consiliul Raional.
Arondarea a rămas deschisă până în octombrie. Comunicatul Guvernului din iulie vorbea despre 35 de agenții, iar nota de fundamentare despre „maxim 35”, dar Conceptul preciza că numărul exact și delimitarea unităților arondate fiecărei agenții urmau să fie aprobate prin hotărâre de Guvern, până la 30 octombrie 2026. Criteriul de „masă critică administrativă” din Concept cerea evitarea structurilor prea mici, fără capacitate managerială reală — ceea ce lăsa deschisă posibilitatea ca unele raioane să fie grupate. Guvernul a aprobat hotărârea pe 21 octombrie 2026: sunt 34 de agenții, iar raionul Ungheni are una proprie, cu sediul în municipiul Ungheni.
Acest articol se bazează pe comunicatul Guvernului din 22 iulie 2026, pe comunicatul Ministerului Educației și Cercetării despre votul Parlamentului în lectura a doua din 3 septembrie 2026, pe textul integral al proiectului de lege 526/MEC/2026 și pe sinteza celor 155 de poziții de avizare anexată acestuia, pe Conceptul reformei publicat de Ministerul Educației și Cercetării, pe decizia Consiliului Raional Ungheni nr. 8/2 din 9 decembrie 2025 privind bugetul raional pentru 2026, pe datele Biroului Național de Statistică privind rețeaua școlară a raionului și pe lista instituțiilor publicată de Direcția Educație Ungheni. Ponderile de 81,5% și 72,5% din bugetul raional, precum și ponderea de 92,1% a transferurilor cu destinație specială în cheltuielile de educație ale raionului, aparțin redacției și au fost calculate din cifrele bugetului raional și din tabelul Ministerului Finanțelor inclus în Conceptul reformei. Lista completă a consiliilor raionale câștigătoare și pierzătoare din simularea Ministerului Finanțelor nu este publicată.