Guvernul a numărat salariile din sectorul public și a publicat cifrele pe 31 iulie. La solicitarea prim-ministrului Vasile Tofan, Executivul a analizat remunerarea în 125 de instituții, autorități și întreprinderi publice, cu 39.796 de angajați cu totul.
Concluzia pe care o formulează chiar Guvernul e că „problema nu este generalizată, ci este concentrată într-un număr redus de entități și de poziții”. Cifrele o susțin: 85,8% dintre cei analizați au salarii nete sub 20.000 de lei pe lună, iar peste jumătate — 55,6% — sub 10.000. Remunerația medie netă în tot perimetrul e de aproximativ 11.900 de lei, iar mediana, de aproximativ 9.000.
Vârful e însă foarte sus. 439 de persoane, adică 1,1% din total, au peste 50.000 de lei net pe lună. Dintre ele, 152 depășesc 80.000 de lei net.
Cine decide, de fapt, tariful plătit la Ungheni
Anexa comunicatului conține un tabel al entităților cu cele mai ridicate mediane salariale. Pe primul loc stă ANRE, cu o mediană netă de 43.981 de lei — adică jumătate dintre angajații agenției câștigă mai mult de atât. Urmează MOLDATSA, întreprinderea de stat din traficul aerian, cu 43.200 de lei.
Mediana descrie mijlocul, nu vârful, iar diferența contează: ANRE are 36 de posturi peste 50.000 de lei și 6 peste 80.000, în timp ce MOLDATSA, cu o mediană puțin mai mică, are 102 și, respectiv, 60. Mediana e estimată de Guvern prin interpolare, în intervale de 5.000 de lei, iar valorile pot fi actualizate după validarea cu entitățile care au raportat.
ANRE este agenția care aprobă tarifele plătite de ungheneni la apă: 25,17 lei pe metrul cub pentru apă potabilă și 14,84 lei pentru canalizare, în vigoare din 14 iulie. Nu consiliul local le stabilește, ci agenția, în temeiul Legii nr. 303/2013. Tot ANRE aprobă și tarifele la energie electrică și la gaze naturale.
Legătura se oprește însă aici: nimic din analiza Guvernului nu leagă salariile din ANRE de mărimea tarifului. În calculele agenției, 77,2% din tariful plătit la Ungheni sunt cheltuieli de personal — ale operatorului local, nu ale ANRE. Ce rămâne e altceva: instituția care decide cât plătește o gospodărie din Ungheni pentru apă stă pe primul loc în tabelul întocmit de Guvern, iar Executivul spune că nu-i poate schimba politica salarială prin dispoziție administrativă.
Operatorul local rămâne, de altfel, în afara acestei discuții. „Apă-Canal Ungheni” SRL este deținut integral de municipiu, nu de stat, iar Guvernul își delimitează explicit competența la agențiile guvernamentale, instituțiile subordonate, întreprinderile de stat și societățile în care statul e fondator sau acționar.
Cât înseamnă asta la Ungheni
În raionul Ungheni, câștigul salarial mediu lunar era, în 2024, de 11.321 lei bruți — cel mai recent an publicat de Biroul Național de Statistică. Raionul stă pe locul 9 din 35 de teritorii, ușor peste media lor, dar la circa 81% din media pe țară.
Mediana de la ANRE e, prin urmare, de aproape patru ori câștigul mediu al unui unghenean. Un salariu net de 80.000 de lei pe lună înseamnă cât câștigă un unghenean în aproximativ șapte luni; unul de 50.000, cât câștigă în aproximativ patru luni și jumătate.
Comparația nu e exactă. Cifrele Guvernului sunt nete și din primul semestru al lui 2026; cifra din Ungheni e brută și din 2024. Prima diferență face raportul să pară mai mic decât e, a doua îl împinge în sus. Se compensează aproximativ, așa că rezistă ordinul de mărime — luni de muncă pentru o lună de salariu —, dar cifrele nu trebuie citite la virgulă.
Unde sunt salariile mari
Din cele 439 de posturi de peste 50.000 de lei net, 180 se află în autoritățile independente de reglementare, 130 în întreprinderile de stat, 51 în societățile cu capital public, 47 în instituțiile publice și 31 în unitățile de implementare a proiectelor.
Cele patru autorități independente — Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații — reprezintă doar 2,5% din perimetrul analizat, cu 1.005 angajați. Nivelul lor salarial este, scrie Guvernul, „de peste două ori mai mare decât restul instituțiilor publice și de patru ori și jumătate mai mare decât întreprinderile de stat”. Banca Națională și MOLDATSA adună împreună 226 din cele 439 de posturi — peste jumătate.
Documentul spune și partea care taie invers: unele instituții „concurează pentru competențe rare – controlori de trafic aerian, specialiști IT și securitate cibernetică, experți financiari sau energetici”, iar acolo „un nivel salarial ridicat poate fi justificat”. Problema apare, scrie Guvernul, când remunerația nu e transparentă, nu e legată de obiective măsurabile, e aprobată de cel care o încasează sau nu poate fi explicată prin complexitatea postului.
Statul trebuie să poată atrage profesioniști, inclusiv în domenii foarte specializate. Dar un salariu mare trebuie să poată fi explicat: prin complexitatea muncii, rezultate, responsabilitate și integritate. Vasile Tofan, prim-ministru
Ce se schimbă și ce rămâne nepublicat
Măsurile sunt deocamdată preliminare: documentul spune că pachetul „va fi transpus în hotărâri de Guvern, decizii ale fondatorilor și proiecte de lege” și că Guvernul așteaptă propuneri înainte de adoptarea actelor normative.
Ele merg pe trei direcții. Agenția Proprietății Publice și autoritățile fondatoare vor verifica circa 100 dintre cele mai mari pachete de remunerare — salariu fix, parte variabilă, ajutor material, prime, beneficii, plăți din profit. Pe durata verificării, pentru posturile care depășesc echivalentul a trei salarii medii pe economie, se propune suspendarea aprobării de noi premii. Conducătorii și adjuncții din instituțiile publice, unitățile de implementare a proiectelor și companiile cu capital public a căror remunerație depășește pragul stabilit nu vor mai primi ajutor material anual.
A doua direcție e transparența: o platformă unică cu funcțiile, intervalele salariale și componentele remunerației, plus raportare trimestrială pentru întreprinderile cu capital public. A treia ține de guvernanță: consilii cu, de regulă, cel mult trei membri și maximum cinci în cazuri justificate, un singur consiliu și cel mult două mandate pentru o persoană care reprezintă statul, plafonarea indemnizației lunare a reprezentantului statului la un salariu minim pe țară, eliminarea comisiilor de cenzori și interdicția ca un administrator să-și aprobe singur, direct sau indirect, plăți suplimentare.
Lista completă a celor 125 de entități analizate nu este publicată. Anexa dă tabelul primelor entități după mediană și repartiția pe cele cinci segmente, dar nu și numele fiecărei instituții din perimetru. Fără lista întreagă nu se poate stabili care dintre instituțiile și întreprinderile cu activitate în raionul Ungheni intră în verificare.