Republica Moldova va cere, din 2029, o omologare pentru fiecare mașină adusă în țară și pentru fiecare piesă auto pusă pe piață. Cât va costa omologarea unei mașini nu știe, deocamdată, nici Guvernul: în propriul lui tabel de tarife, la toate cele opt servicii, scrie «x lei».
La ședința din 9 iulie, Parlamentul a votat în prima lectură legea privind omologarea și supravegherea pieței vehiculelor rutiere, un proiect al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. E a doua lege auto votată în aceeași zi — prima suspendă automat înmatricularea mașinilor cu inspecția tehnică expirată — și, spre deosebire de ea, nu se aplică peste șase luni, ci abia peste doi ani și jumătate.
Ce nu există astăzi
Punctul de plecare e recunoscut chiar de autorii legii. În nota de fundamentare, ministerul scrie negru pe alb că „în prezent, în Republica Moldova nu există un sistem funcțional de omologare de tip și omologare individuală”, iar procedurile actuale „sunt limitate la identificarea vehiculului în procesul de înmatriculare”, realizată de Agenția Servicii Publice, „fără o verificare completă a conformității tehnice”.
Cu alte cuvinte: astăzi, când un unghenean aduce o mașină din Uniunea Europeană, statul verifică dacă mașina e cea din acte — nu dacă e sigură.
Pentru piesele de schimb, documentul e și mai direct: certificarea „lipsește ca proces”. Piesele auto se vând azi după regulile generale de plasare pe piață, „fără a fi verificată calitatea”. Iar din martie 2022, importul de piese uzate e permis — cu o singură excepție rămasă în Codul vamal: componentele sistemelor de frânare și de direcție.
Cine devine ce
Legea împarte puterea în trei. Agenția Servicii Publice devine autoritatea națională de omologare — ea eliberează certificatele. Agenția Națională Transport Auto devine autoritatea de supraveghere a pieței — ea verifică ce se vinde și poate scoate marfa de pe rafturi. Ministerul rămâne cu politicile și reglementările tehnice.
Se creează și un registru național al omologărilor, interoperabil cu celelalte registre de stat, iar sancțiunile aplicate operatorilor economici și serviciilor tehnice pot ajunge până la 5% din cifra de afaceri anuală.
„x lei”
Aici e miezul poveștii. Analiza impactului financiar, parte din pachetul aprobat de Guvern, are un tabel cu opt servicii de omologare și o coloană intitulată „Propuneri Moldova (lei)”. În toate cele opt rânduri, în locul unei sume, stă litera „x”.
Singurele cifre reale din tabel sunt reperele europene, puse acolo pentru comparație: o omologare individuală costă în Uniunea Europeană între 80 și 180 de euro, cu o medie de 130; o omologare de tip, între 300 și 650 de euro. La cursul oficial al Băncii Naționale din 14 iulie — 20,08 lei pentru un euro — reperul european pentru o mașină înseamnă în jur de 1.610–3.615 lei.
Tarifele moldovenești urmează să fie stabilite prin hotărâre de Guvern, ulterior. Documentul admite explicit că, „în lipsa tarifelor aprobate”, veniturile viitorului sistem au fost modelate pe scenarii, și lasă deschisă „posibilitatea examinării opțiunii tarifelor diferențiate pentru persoanele fizice și operatorii economici”.
Câte mașini vorbim
Scenariul mediu al Guvernului, pentru un an obișnuit: 11.000 de vehicule noi și 45.000 de vehicule rulate importate, dintre care 36.400 ar avea nevoie de omologare individuală — patru din cinci mașini second-hand aduse în țară.
Ordinul de mărime se vede și în comerțul exterior. Importul la capitolul 87 al nomenclaturii vamale — vehicule terestre, părți și accesorii — a crescut de la 435,6 milioane de dolari în 2021 la 871,6 milioane în 2025. S-a dublat în patru ani.
Parcul auto crește la fel de repede, deși țara se golește de oameni. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, furnizate de Agenția Servicii Publice, la finele lui 2025 în Moldova erau înmatriculate 1.225.986 de vehicule, dintre care 894.618 autoturisme — cu 65.936 de vehicule mai multe decât cu un an înainte.
În comunicatul său, Parlamentul a citat alte cifre: 1,16 milioane de unități și „peste 834.000” de autoturisme. Ele vin din nota ministerului, care invocă Registrul de Stat al Transporturilor — 1.168.483 de unități la 1 decembrie 2025. Sunt două evidențe ale statului, cu date și cuprinsuri diferite, care nu se suprapun; dar, oricare ar fi baza, direcția e aceeași. În zece ani, numărul autoturismelor din țară a crescut cu 68,9%, în timp ce populația s-a micșorat cu 16%. În raionul Ungheni, unde locuitorii s-au împuținat cu 22,4% în același deceniu, decalajul e și mai mare.
Cine spune, din interiorul dosarului, că nu merge
Obiecțiile nu vin din presă, ci din sinteza avizelor — documentul în care instituțiile își spun părerea despre proiect, iar ministerul răspunde punct cu punct.
Agenția Servicii Publice — adică exact instituția pe care legea o face autoritate de omologare — a contestat socoteala bugetară a ministerului:
Propunem să fie exclusă din Nota informativă la proiect estimarea veniturilor și a cheltuielilor curente. Conceptual, luînd în calcul prevederea art. 28 din proiectul de lege cu referire la finanțarea din buget a activității autorității de supraveghere a pieței, impactul proiectului de lege asupra bugetului public național nu poate fi pozitiv. Agenția Servicii Publice, aviz la proiectul de lege
Ministerul a răspuns „se acceptă parțial” și a ajustat estimarea financiară. Versiunea anterioară a notei promitea un impact bugetar pozitiv de 4,95 milioane de lei în primul an, 22,55 milioane în al doilea și 24,11 milioane în al treilea. Acele cifre nu se mai regăsesc în document.
Camera de Comerț Americană din Moldova a cerut eliminarea dreptului viitoarei autorități de a preleva eșantioane pentru testare, argumentând că statul nu are cu ce să le testeze:
În prezent, în Republica Moldova nu există resurse tehnice și infrastructura necesară pentru efectuarea încercărilor de conformitate a vehiculelor rutiere, sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate la nivelul standardelor prevăzute de reglementările europene. AmCham Moldova, obiecție la proiectul de lege
Concluzia Camerei a fost că prevederea e, practic, inaplicabilă. Ministerul a răspuns „se acceptă parțial”: dreptul de a preleva eșantioane rămâne, dar norma urmează să fie precizată.
Într-o obiecție separată, Camera a cerut o soluție pragmatică pentru importatori: vehiculele și piesele care poartă marcaj CE sau sunt vândute legal în Uniunea Europeană să fie prezumate ca având deja omologare europeană. Aici ministerul a refuzat, explicând că marcajul CE „nu este utilizat în sistemul de omologare al vehiculelor rutiere”.
Sistemul se plătește din tariful care nu există
Din tot mecanismul, bugetul de stat finanțează un singur lucru: cei doi inspectori de la Agenția Națională Transport Auto care vor supraveghea piața — 528.000 de lei pe an. Restul trebuie să se întrețină singur.
Documentul evaluează necesarul total la circa 25 de specialiști, dintre care 15 doar pentru omologarea individuală și recunoașterea vehiculelor rulate. Ei stau la Agenția Servicii Publice și urmează să fie plătiți din venituri proprii — adică din tarifele care încă nu există. Serviciile tehnice, la rândul lor, sunt entități private: le plătește direct cel care vine cu mașina.
Rezultă un sistem în care oamenii ce fac omologarea sunt plătiți din banii aduși de omologare. Cât anume vor fi acei bani se decide în hotărârea de Guvern care va umple cele opt căsuțe cu „x”.
Unde se va face — și de ce Ungheniul are un argument
Pentru un unghenean, întrebarea practică nu e „ce spune legea”, ci „unde îmi duc mașina”. Nota ministerului — și, după ea, comunicatul Parlamentului — spun că omologarea individuală se va putea face „în centre tehnice desemnate” sau „în subdiviziunile competente ale Agenției Servicii Publice”.
La ambele, Ungheniul stă mai bine decât s-ar crede — dar fără nicio garanție.
Pe linia Agenției Servicii Publice, orașul are o Secție înmatriculare vehicule și documentare a conducătorilor auto, pe str. Ștefan cel Mare 164. Din cele 52 de subdiviziuni care înmatriculează vehicule în țară, doar nouă sunt secții specializate de acest tip — iar Ungheniul e una dintre ele, alături de Bălți, Cahul, Căușeni, Comrat, Edineț, Hîncești, Orhei și Soroca. Cuvântul folosit e însă „competente”, nu „toate”: care subdiviziuni vor face omologare se decide ulterior, nu în textul votat.
Pe linia centrelor tehnice, municipiul are trei stații de inspecție tehnică — pe străzile Lacului, Oleg Ungureanu și Scuterniceni, potrivit ultimei liste de stații autorizate publicate de ANTA, datată 2023; în satele raionului nu figurează niciuna. Dar o stație de inspecție tehnică nu devine automat centru tehnic desemnat: legea creează o autorizație complet nouă, „desemnare a serviciului tehnic”, eliberată de Agenția Servicii Publice pe cinci ani, cu acreditare, personalitate juridică, asigurare de răspundere și independență față de cel verificat. Criteriile concrete — spune articolul 64 — „se aprobă prin hotărâre de Guvern”. Ele nu sunt încă scrise, iar Guvernul are 24 de luni de la publicarea legii ca să le scrie.
Miza e concretă: pe 3 iulie am scris că unghenenii tocmai scăpaseră de drumul la Chișinău sau Bălți pentru identificarea mașinilor importate fără acte originale. Dacă, în 2029, omologarea individuală se va face doar în câteva centre din țară, drumul se întoarce.
Ce nu se schimbă
Legea nu atinge mașinile deja înmatriculate. Omologările existente rămân valabile, iar noile reguli se aplică vehiculelor și pieselor componente introduse pe piață după 1 ianuarie 2029. Până atunci, autoritățile nu pot refuza o omologare sau o înmatriculare invocând noua lege.
Textul votat pe 9 iulie e doar prima lectură. Până la lectura a doua, el poate fi modificat — inclusiv la capitolele pe care Agenția Servicii Publice și mediul de afaceri le-au contestat în scris.