Parlamentul a acordat votul de încredere Cabinetului condus de Vasile Tofan marți, 21 iulie, iar a doua zi miniștrii au depus jurământul de învestire. Odată cu votul a fost aprobat și programul de activitate al Guvernului, „Economie europeană, stat eficient” — documentul de 147 de pagini care stabilește ce se face, cu ce bani și până când, în următorii ani.
Pentru un raion ca Ungheniul, cu un teanc de dosare care depind exclusiv de decizii guvernamentale, întrebarea nu e ce promite programul în general, ci ce scrie în el despre lucrurile care așteaptă aici. Raionul apare de cinci ori în tot documentul. De fiecare dată, e vorba despre transport.
Cele cinci mențiuni
Prima apare în viziunea sectorială a capitolului de infrastructură:
Republica Moldova va avansa proiectele strategice de conectare la rețeaua TEN-T, inclusiv legătura rutieră cu Autostrada A8, electrificarea conexiunii feroviare Iași-Ungheni și dezvoltarea hubului logistic multimodal Berești. Programul de guvernare „Economie europeană, stat eficient”, pagina 81
A doua, în lista de măsuri: „avansarea conexiunii rutiere Ungheni-Chișinău-Odesa, inclusiv proiectarea și realizarea primului tronson de autostradă și dezvoltarea legăturii cu Autostrada A8 din România”. A treia: „realizarea conexiunii feroviare electrificate Iași-Ungheni și pregătirea hubului logistic multimodal Berești”. A patra e podul: „Demararea construcției a patru poduri peste Prut: Ungheni-Ungheni, Costești-Stânca, Leca-Fălciu, Bărboieni-Răducăneni”.
A cincea e cea mai importantă, pentru că e singura cu termen. În tabelul de indicatori de la pagina 88, rândul „Proiecte strategice TEN-T” are ca obiectiv până în 2029: „Primele lucrări/proceduri avansate pentru autostrada de la Ungheni, conexiunea feroviară electrificată Iași-Ungheni și hubul Berești”.
Trei dosare într-un singur rând, cu același termen și cu același verb. Nu „finalizate”, ci „avansate”.
De ce contează cuvântul „avansate”
Fiecare dintre cele trei proiecte are deja o istorie concretă, documentată în ultimele săptămâni. Contractul pentru ultimul tronson al Autostrăzii A8, inclusiv cei 4,7 kilometri de pe malul moldovenesc, de la viitorul pod până la centura Ungheniului, a fost semnat la București pe 2 iulie. Electrificarea liniei Iași–frontieră a primit indicatorii tehnico-economici de la Guvernul român, cu lucrări prevăzute până în 2028. Studiul de fezabilitate pentru calea ferată cu ecartament european Ungheni–Chișinău a fost lansat la Bruxelles pe 23 iunie, împreună cu Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții.
Programul nu contrazice niciunul dintre aceste proiecte, dar nici nu le adaugă un termen de finalizare. Nu apare nicio cifră de kilometri pentru tronsonul Ungheni–Chișinău, niciun an de finalizare a autostrăzii, niciun buget pentru pod și nicio sumă pentru hubul Berești.
Complexul logistic Berești, numit de trei ori în program, se află în municipiul Ungheni: potrivit Ministerului Dezvoltării Economice, se construiește la stația feroviară Berești, pe aproximativ 18 hectare de teren al statului, cu o capacitate proiectată de circa 200.000 de camioane pe an.
Există și o formulare care ridică o întrebare deschisă. Programul vorbește despre „demararea construcției” podului Ungheni–Ungheni, în timp ce structura podului urmează să fie gata spre toamna acestui an, iar ce lipsește este etapa a doua — vama, punctul de control și drumurile de racord, cu orizont 2028. Formularea poate viza etapa rutieră de racord, un alt obiectiv sau poate proveni dintr-o listă preluată ca atare; documentul nu detaliază.
Ce nu apare deloc
Trei lucruri lipsesc din program.
Zonele economice libere. Nu apar nicăieri în program, sub nicio formă — nici ca instrument de politică economică, nici nominal. Singura formă articulată „zona” din tot documentul este „Zona de Securitate”, din capitolul despre regiunea transnistreană; în rest, cuvântul „zonă” revine doar în contexte fără legătură cu regimul de zonă liberă. Programul vorbește despre „dezvoltarea parcurilor și platformelor industriale și tehnologice, inclusiv Moldova HiTech Park” și despre „sprijinirea infrastructurii de afaceri, a zonelor industriale, incubatoarelor și piețelor regionale care creează locuri de muncă”, dar regimul de zonă liberă nu e menționat. Pentru Ungheni, unde zona liberă „Ungheni-Business” este a doua din țară ca număr de angajați, e o absență cu greutate.
Mecanismul care plătește autostrada. Programul european SAFE, prin care partea română acoperă integral lucrările de pe malul moldovenesc, nu apare în document.
Ecartamentul european. Cuvântul nu apare deloc, deși studiul pentru linia nouă Ungheni–Chișinău fusese lansat cu o lună înainte de adoptarea programului. Nu există nicio țintă de viteză feroviară în text.
Reforma administrativă: raionul, la restructurare
Angajamentul central pe administrația locală e formulat în capitolul de priorități:
Reorganizare administrativ-teritorială în jurul unor primării puternice, cu restructurarea fundamentală a nivelului raional și transferul competențelor, personalului și patrimoniului către noile unități teritorial-administrative. Programul de guvernare „Economie europeană, stat eficient”, pagina 14
„Nivelul raional” înseamnă exact nivelul la care funcționează astăzi Consiliul Raional Ungheni. Programul mai prevede „acordarea de stimulente localităților implicate în amalgamare și cooperare intercomunitară”, dar nu conține niciun termen calendaristic pentru reforma administrativă și nicio cifră — nici numărul-țintă de primării, nici de raioane, nici suma stimulentelor.
Cifrele acestea există, dar în afara programului. Premierul a declarat, în aceeași zi cu votul, că sprijinul de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al primăriilor amalgamate va fi alocat conform calendarului stabilit, cu circa 170 de milioane de lei în bugetul din 2026 pentru prima etapă și cu resursele pentru etapa a doua în bugetul din 2027. În raionul Ungheni, termenul operațional de 31 iulie pentru fuziunile voluntare era, la data votului, la nouă zile distanță.
Școli, spitale, frontieră
La educație, programul prevede extinderea rețelei Școlilor Model la 90 de instituții și „operaționalizarea a cel puțin 35 de școli din primul val”, cu peste 4 miliarde de lei în școli și grădinițe. Documentul nu conține însă lista nominală a acestor școli, deci nu se poate ști din program câte revin raionului.
Merită notat un detaliu de calendar: reforma „Restart în educație”, prin care școlile trec în subordinea Ministerului Educației, a fost aprobată de Guvern miercuri, 22 iulie — la o zi după votul programului. Sintagma nu apare în cele 147 de pagini, iar cuvântul „fondator” nu apare deloc.
La sănătate, programul e explicit într-un punct care privește direct raionul:
Regionalizarea nu va însemna închiderea mecanică a spitalelor raionale, ci redefinirea rolului fiecărei instituții în funcție de nevoile populației, timpul de acces, volumul de cazuri, competențele disponibile și cerințele de siguranță. Programul de guvernare „Economie europeană, stat eficient”, pagina 130
Spitalele regionale numite în document sunt doar cele de la Bălți și Cahul. Ungheniul nu apare în capitolul de sănătate, iar programul promite „modernizarea centrelor de sănătate” și menținerea serviciilor de proximitate — în timp ce Consiliul Raional Ungheni a votat, pe 18 iunie, comasarea centrelor de sănătate din raion, de la 11 la 6.
La frontieră, programul dă o cifră: acoperirea cu tehnologii moderne „va crește de la 25% la 60% până în 2029”, alături de „extinderea controlului coordonat cu România și standardizarea procedurilor pentru reducerea timpului de așteptare”. Niciun punct de trecere nu e numit — nici Sculeni, nici Ungheni.
Cine răspunde de aceste dosare
Cabinetul are, potrivit comunicatului oficial, 16 membri și 14 ministere. Pentru dosarele Ungheniului, ministerul-cheie este cel al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de viceprim-ministrul Vladimir Bolea — de el țin autostrada, calea ferată, podurile și hubul Berești. Dan Perciun rămâne ministru al Educației și Cercetării. Sănătatea revine lui Alexandru Gasnaș, Finanțele Victoriei Belous, iar Dezvoltarea Economică și Digitalizarea lui Eugen Osmochescu.
Premierul Vasile Tofan vine din mediul investițional privat: potrivit CV-ului oficial publicat de Guvern, a fost senior partner și membru al Comitetului de Investiții la fondul Horizon Capital din Kiev, cu active administrate de circa 1,8 miliarde de dolari, iar înainte a fondat și condus o companie de tehnologie medicală la Boston.
Acest articol se bazează pe textul integral al programului de activitate al Guvernului „Economie europeană, stat eficient”, pe comunicatele oficiale ale Guvernului privind votul de încredere și învestirea, pe CV-ul oficial al Prim-ministrului, pe pagina Ministerului Dezvoltării Economice dedicată complexului logistic Berești și pe declarațiile premierului preluate de agenția de stat Moldpres. Numărul mențiunilor raionului Ungheni și constatarea absenței zonelor economice libere, a programului SAFE și a ecartamentului european rezultă din căutarea în textul integral al documentului, realizată de redacție.