Parlamentul a votat, pe 26 iunie, în prima lectură, un proiect care conectează Republica Moldova la sistemul european de schimb de date privind securitatea socială, anunță Parlamentul. Titlul sună tehnic și îndepărtat. În spatele lui stă, însă, o întrebare foarte concretă pentru zeci de mii de moldoveni care au muncit în străinătate, mulți dintre ei din raionul Ungheni: ce se întâmplă cu anii munciți acolo când vine vremea pensiei.
Ce s-a votat, de fapt
Proiectul, elaborat de Ministerul Muncii și de Casa Națională de Asigurări Sociale, creează cadrul juridic pentru coordonarea sistemelor de securitate socială cu statele Uniunii Europene și pentru conectarea la EESSI — sistemul prin care instituțiile schimbă electronic dosarele de pensii, șomaj, boală sau prestații de familie. Potrivit Comisiei Europene, EESSI leagă circa 3.400 de instituții din 32 de țări și înlocuiește formularele pe hârtie.
Două precizări sunt esențiale, ca să nu se nască așteptări greșite. Întâi, e doar prima lectură — urmează a doua, iar textul se mai poate schimba. Apoi, chiar votat definitiv, proiectul intră în vigoare abia la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană — adică nu mâine, ci la capătul unui drum care nu are încă o dată. Pentru pensionarul de azi din Ungheni, legea în sine nu schimbă nimic pe loc.
Mecanismul care contează deja: totalizarea
Lucrul care chiar ajută un om concret nu e viitorul EESSI, ci un mecanism care funcționează de pe acum: totalizarea perioadelor de asigurare. CNAS îl explică printr-un exemplu simplu: dacă stagiul de cotizare în Moldova este de 14 ani și 9 luni, iar în altă țară de încă 5 ani, perioadele se adună și persoana capătă dreptul la pensie — chiar dacă într-o singură țară nu ar fi atins minimul. Fiecare stat plătește apoi doar pentru anii lucrați pe teritoriul său, iar pensia se transferă la domiciliul beneficiarului.
Pentru un unghenean, statele care contează cel mai des sunt vecinele de destinație. Cu România, acordul de securitate socială e în vigoare din 2011. Cu Italia — destinația emblematică a migrației moldovenești — acordul a fost semnat la Roma în octombrie 2024 și a intrat în vigoare la 1 septembrie 2025. La momentul intrării în vigoare, ministrul Muncii a rezumat miza astfel:
După mulți ani de așteptare și mult efort de negociere, putem în sfârșit oferi cetățenilor noștri din Italia liniștea că vor putea beneficia de pensii care reflectă contribuțiile acestora. Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale
În total, Moldova are 18 astfel de acorduri deja aplicate, din 20 semnate. La 1 ianuarie 2025, circa 3.300 de moldoveni cu domiciliul în străinătate primeau pensii din Moldova prin aceste acorduri — cei mai mulți în Germania (1.054) și în România (551).
De ce contează tocmai pentru Ungheni
Aici povestea națională devine locală. Raionul Ungheni a pierdut peste o cincime din populație într-un singur deceniu — 74.507 locuitori în 2025, după date preliminare, față de 96.292 în 2014 — și are 19.709 pensionari. E genul de raion îmbătrânit și depopulat unde fiecare familie are pe cineva plecat la muncă peste hotare, frecvent în Italia, la îngrijirea bătrânilor. Pentru acești oameni, întrebarea „ce se întâmplă cu anii munciți acolo” nu e abstractă.
Cât de mulți ungheneni sunt vizați nu se poate spune exact, și e corect să o recunoaștem: Biroul Național de Statistică nu publică numărul lucrătorilor plecați sau al remitențelor la nivel de raion. La nivel național, datele arată ordinul de mărime — în jur de 83.000 de persoane plecate la muncă în 2023 și transferuri din străinătate care cântăresc circa o zecime din economia țării. Proporțional, un raion ca Ungheniul, cu emigrație peste medie, este printre cei mai expuși acestei realități.
Cealaltă parte: ce nu rezolvă încă
Entuziasmul trebuie temperat. Integrarea în sistemul european, votată acum, nu produce efecte până la aderare — deci, deocamdată, e o pregătire, nu o schimbare. Ajutorul real, astăzi, vine din acordurile bilaterale, nu din EESSI; iar acestea acoperă doar statele cu care Moldova a încheiat acord. Cine a muncit într-o țară fără acord aplicabil rămâne, deocamdată, descoperit. Ce adaugă conectarea la EESSI, după aderare, e digitalizarea — dosare schimbate electronic, mai repede, fără teancuri de hârtii și drumuri.
Acest articol se bazează pe comunicatul Parlamentului, pe explicațiile Comisiei Europene privind EESSI, pe comunicatele Ministerului Muncii și ale CNAS despre acordurile bilaterale și totalizarea perioadelor, precum și pe datele Biroului Național de Statistică privind populația și pensionarii raionului Ungheni. Numărul exact al unghenenilor care au muncit în Uniunea Europeană nu este disponibil la nivel de raion; cifrele naționale sunt folosite ca reper și marcate ca atare.