Republica Moldova are deschis, până pe 16 iulie, un apel european prin care zece orașe din Moldova și Ucraina vor primi câte 40.000 de euro pentru un proiect urban, potrivit Cancelariei de Stat, care îndeplinește rolul de Punct Național al programului URBACT. Comunicatul nu numește niciun oraș anume — dar fixează o condiție pe care Ungheniul o îndeplinește din start: apelul e destinat exclusiv orașelor și municipiilor, iar Ungheniul este unul dintre cele 13 municipii ale țării.
Ce oferă, de fapt, apelul
Apelul se numește „URBACT Accelerator pentru Ucraina și Republica Moldova” și are trei direcții. Prima, Cunoaștere Urbană, e un program de învățare și schimb de experiență între orașe. A treia, Oraș Mentor UE, aduce până la zece orașe din statele membre ale Uniunii Europene care oferă îndrumare și sprijin practic — fără să primească ele banii.
Direcția cu finanțare este a doua: Laborator de Acțiune Urbană. Prin ea, zece orașe din Moldova și Ucraina la un loc vor primi câte până la 40.000 de euro pentru „acțiuni urbane-pilot la scară mică”. Nu sunt bani de infrastructură grea, ci de testat o soluție concretă într-un oraș, cu metodologia URBACT și cu actori locali. Programul de lucru se întinde din noiembrie 2026 până în mai 2028 și pune accent pe reconstrucție urbană, revitalizare, reziliență și gestionarea crizelor.
URBACT este programul Uniunii Europene pentru cooperarea dintre orașe, finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională; în acest ciclu, pentru prima dată, a fost deschis și orașelor din țări candidate, printre care Moldova și Ucraina. Aplicațiile se depun online, prin platforma EUSurvey a Comisiei Europene, până pe 16 iulie.
Cât de strâmtă e poarta
Cifra de zece locuri trebuie citită corect: nu zece orașe din Moldova, ci zece din Moldova și Ucraina împreună. Pe malul drept al Prutului, Moldova are aproximativ 50 de orașe și municipii care îndeplinesc condiția de eligibilitate — un calcul al redacției, pornit de la cele 67 de localități urbane înregistrate de Biroul Național de Statistică, din care am scăzut orașele din stânga Nistrului. La acestea se adaugă zecile de orașe ucrainene. Toate concurează pentru aceleași zece finanțări.
Mai e o nuanță ușor de ratat: cele până la zece orașe-mentor din Uniunea Europeană nu primesc cei 40.000 de euro — ele oferă expertiză. Banii merg către cele zece orașe selectate din Moldova și Ucraina. În rest, apelul e mai degrabă un instrument de capacitare — metodologie, schimb de experiență, „pregătirea pentru viitoare oportunități de finanțare europeană”, cum scrie chiar comunicatul — decât o sursă de investiții mari. Pentru comparație, doar prima fază a proiectului de apă-canal din Ungheni, cu sprijin german, a însemnat 2,9 milioane de euro.
Ce pune Ungheniul pe masă
Dacă există un atu, el ține de experiență. Ungheniul are în spate un șir de proiecte europene: reabilitarea rețelei de apă-canal și a Liceului „Mihai Eminescu” prin cooperarea germană (GIZ), Centrul de Informare Turistică ridicat prin programul „Primari pentru Creștere Economică”, investiții prin EU4Moldova și împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții, plus înfrățiri cu orașe din Uniunea Europeană. Municipiul a fost desemnat și unul dintre polii de creștere ai programului de dezvoltare regională cu sprijin german — adică o administrație deja obișnuită să scrie și să ducă proiecte cu finanțatori externi.
Ce nu are Ungheniul este o experiență URBACT propriu-zisă. Pe lista oficială a orașelor moldovenești care au participat la rețelele acestui program apar doar Cimișlia și Edineț — orașe mai mici. Pentru Ungheni, o aplicație reușită ar fi un debut. Tematica apelului — reconstrucție urbană, reziliență, comunități care găzduiesc refugiați — se suprapune, de altfel, peste profilul unui oraș de frontieră care a primit refugiați din Ucraina.
Cealaltă parte: de ce nu e o reușită garantată
Suma e mică și foarte disputată. Zece locuri pentru toată Moldova și toată Ucraina înseamnă șanse mici pentru orice oraș luat individual, oricât de bine ar candida. Cei 40.000 de euro acoperă un pilot la scară mică, nu o lucrare care schimbă orașul. Iar beneficiul real cere muncă: o echipă care să poarte un „laborator de acțiune urbană” cu actori locali timp de aproape un an și jumătate. În fond, e o oportunitate de capacitare și de rețea europeană, nu un cec.
Acest articol se bazează pe comunicatul Cancelariei de Stat, pe pagina oficială a apelului URBACT și pe sursa de informare a Uniunii Europene, precum și pe datele Biroului Național de Statistică privind organizarea administrativ-teritorială. Estimarea că aproximativ 50 de orașe și municipii de pe malul drept sunt eligibile aparține redacției și pornește de la cele 67 de localități urbane înregistrate de BNS, minus localitățile din stânga Nistrului. Faptul că Ungheniul nu a participat până acum la o rețea URBACT este atribuit listei oficiale a programului pentru Moldova; nu am identificat o declarație publică a Primăriei privind intenția de a aplica.