Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu a emis pe 23 octombrie cod portocaliu pe Prut, pe sectorul Costești–Brânza, care trece prin Ungheni: în 24–30 octombrie, debitul va fi de 20-30% din media lunară multianuală. În august, pe același sector, era de 25-35%. Autoritatea scrie că ploile nu vor schimba semnificativ situația.
Raportul de gestiune pe 2025 al operatorului de apă din Ungheni arată două tendințe care merg în direcții opuse. Avariile neplanificate pe rețeaua de distribuție au scăzut de la 270 la 256, iar durata medie a unei întreruperi a coborât de la 7,16 la 5,68 ore — cu aproape o oră și jumătate mai puțin. Apelurile la dispecerat pentru lipsa apei s-au prăbușit: 263, față de 2.258 în anul anterior. În același timp, pierderile de apă au crescut de la 21,2% la 26,3% din volumul captat. S-a captat cu 72.500 de metri cubi mai mult, s-a vândut cu 27.000 mai puțin, iar diferența — circa 100.000 de metri cubi — s-a pierdut pe drum. Operatorul atribuie creșterea pierderilor lucrărilor la stația de tratare și la aducțiunile de pe strada Oranjeriei.
Autoritatea de Meteorologie a emis cod portocaliu pe sectorul Ungheni–Brânza al Prutului, unde debitul a coborât la 25-30% din valorile medii. În amonte, pe sectorul Costești–Ungheni, e cod galben (30%). Pe 26 august, Guvernul a prelungit cu 30 de zile starea de alertă în domeniul hidrologic.
Compania ieșeană ApaVital, care a trecut deja apă potabilă peste Prut la Măcărești, pregătește o a doua subtraversare a râului — de data aceasta pe relația Sculeni (România)–Sculeni (Republica Moldova), chiar în raionul Ungheni. Potrivit raportului de activitate pe 2025 al companiei, noua traversare ar urma să alimenteze 15 localități din raioanele Ungheni și Fălești, inclusiv orașul Fălești. Proiectul se bazează pe un acord interguvernamental România–Moldova și este derulat printr-o firmă cu sediul la Chișinău, ApaVital M, care operează deja rețele în raionul Ungheni. Lista exactă a celor 15 localități și calendarul lucrărilor nu au fost făcute publice.
Guvernul a aprobat un program național pentru apă și sanitație pe 2026–2030, cu un cost estimat de circa 598 de milioane de lei și ținte de tip european: apă sigură pentru cel puțin 95% din populație și canalizare pentru 65%. Datele Biroului Național de Statistică arată exact unde se așează raionul Ungheni: 816 kilometri de rețea de apă și doar 119 de canalizare, iar din 50 de localități cu apeduct, numai 7 au și rețea de canalizare.
Guvernul a declarat pe 28 iulie stare de alertă la nivel național în sectorul energetic și stare de alertă hidrologică, ambele pentru 30 de zile. Pe 3 august, Comisia Națională de Management al Crizelor a adoptat două decizii obligatorii: administratorii clădirilor publice și ai spațiilor comerciale sting havuzurile, vitrinele și iluminatul decorativ între 18.00 și 06.00 și taie cel puțin 30% din iluminatul interior, iar apa potabilă din sistemele publice nu mai poate fi folosită pentru spălarea străzilor sau umplerea piscinelor. În blocurile cu ascensoare trebuie afișat un anunț la parter. A doua zi, pentru seara de 4 august, sistemul energetic avea prognozat un deficit în regim comercial între 21.00 și 23.00.
Primăria comunei Boghenii Noi a anunțat, pe 22 iulie, că a finalizat conectarea satului Boghenii Vechi la apeduct, inclusiv „zona de deal” — partea cea mai greu de alimentat, fiindcă apa trebuie pompată cu peste 200 de metri mai sus decât sursa. Apa vine de la Zagarancea, din râul Prut, aceeași sursă care alimentează și orașul Ungheni. În statistica oficială, satul apare cu rețea publică de apă abia din 2025: 3,1 km și 59 de locuințe conectate. Este o piesă mică dintr-un proces național care, în 2024, a adus 507 din cei 561 de kilometri de rețea nouă tocmai în sate.
O scurgere la o conductă de apă cu diametrul de 500 de milimetri de pe str. Vasile Lupu 8 a fost anunțată joi pentru o intervenție de șapte ore, între 09:00 și 16:00. Vineri, operatorul a comunicat că lucrările continuă, „întrucât pe parcursul intervenției au apărut complicații tehnice neprevăzute”, cu un nou termen estimat la ora 17:00. Pe lista consumatorilor afectați din a doua zi apare și Spitalul Raional Ungheni, care nu figura pe cea din prima. În 2024, operatorul a raportat 270 de întreruperi neplanificate, dintre care 268 lichidate în termen normativ.
Zeci de ungheneni au scris, sub anunțul scumpirii, că orașul ar avea cea mai scumpă apă din Moldova. Tarifele aprobate de ANRE arată invers: la 40,01 lei/m³, doar șapte orașe cer mai puțin, iar cel puțin nouăsprezece — de la Cantemir la Glodeni — cer mai mult, unele până la dublu. Diferența vine din numărul de consumatori și din sursa apei: Ungheniul o ia, tratată, din Prut, în timp ce orașe precum Rîșcani o scot ieftin din fântâni arteziene. Iar senzația că plătim cel mai mult vine din altceva — tariful tocmai a urcat, la unsprezece zile după ce ni se promisese că rămâne neschimbat.
